Clubul pentru Protectia Naturii si Turism Brasov | 2007 august
0
archive,date,ajax_fade,page_not_loaded,,qode-theme-ver-11.0,qode-theme-bridge,wpb-js-composer js-comp-ver-5.1.1,vc_responsive

august 2007

O saptamana presarata cu o gramada de evenimente: Fan Festu la Rosia Montana, trofeul Kogaion in Retezat, Trofeul National de Escalada de la Tamina, Cupa Magura Cisnadie…si nu in ultimul rand a VIII-a etapa  in cadrul FRTS la Poiana Tapului organizata de Caraiman Campina.
Cu greu incropim o echipa, si vineri pornim catre Poiana Tapului zona Zamora unde aveam sa participam la etapa FRTS. Asa ca vineri seara la sedinta tehnica eram in numar de 4: Inamicu (adica io), Daniela (Copilutzu), Dan si Timea. Catre dimineata avea sa vina si Monica.
Aflam ca acest concurs e un pic mai diferit fata de celelalte in sensul ca orientaristii aveau sa stea in tabara iar alpinistu lipsea la teoretice ca sa faca proba.
A urmat o noapte presarata de indoieli in stabilirea oamenilor pe probe, mai ales ca titularii de baza ai echipei lipseau. Problema cea mai mare o reprezenta faptul ca la cele doua etape de vara la care participasem ocupasem locul 2 la general…si trebuia si acum sa confirmam…sau cel putin sa ne pastram acolo sus.
Toata lumea ar fi zis ca va fi foarte greu cu o echipa de incepatori…insa se stie ca CPNTistii sunt extrem de ambitiosi si bataiosi.

S-a incheiat si a VIII-a editie a trofeelor MDM din ramura sporturilor extreme care a inceput sa ia amploare in tara noastra. Si dupa cum anticipasem, avea sa fie cel mai scurt traseu din cele strabatute pana acum de cei ce s-au incumetat a participa la aceste trofee.
Cornel Habara, organizatorul, a incercat ca in acest an sa se incerce o traversare a muntilor Maramures, Rodnei si Tibles, reusind ca in fiecare an sa imbine mai multi factorii nelipsiti de la trofee: ploaie, ceata, soare, marcaje, lipsa acestora, "infinite"drumuri forestiere si salbaticie cat incape.
Asa ca duminica 12 august am plecat din Brasov 10 oameni hotarati sa ne intoarcem atat cu amintiri placute ...dar binenteles si cu trofeul.
Ajunsi dis de dimineata in Viseu de Sus..am mai dormit o ora si ne-am pregatit sa ne deplasam catre zona de start (nu oricum..cu MOCANITZA).
Drumul istovitor mai ales ca mersesem cu trenu si toata noaptea... a fost compensat de privelistile mirifice pe care le puteai admira atunci cand aburul scos de locomotiva te lasa.
Suntem la start,