R: Când Bucegii dau zvon de piatrã si izvoare
Oriunde-ai fi rãspunde la a lor chemare
Caraimanul, Costila-ascunsã dup'-un nor
Si Morarul te vor primi la pieptul lor.

2. Pe platou la mare înãltime
Babele la sfat s-au adunat
Numai Baba Mare stã deoparte
Si-si pune întrebãri neîncetat.
Oare Sfinxul care tace-ntr-una
Si priveste în zãri nepãsãtor
Se iubeste-n tainã cu Bãtrâna
Sau le face curte Doamnelor.

3. Jos în Pestera întunecoasã
Stã bãtrânul schit uitat de ani
Aici doina-ti pare mai duioasã
Îngânatã de bãtrâni ciobani.
Numai staretul cu barba-i albã
Adâncit în rugãciunea lui
Spune-ncet cu vocea lui domolã
Pravila strãveche a muntelui.

4. Pe Morar în nopti cu lunã plinã
Sau pe brânele Bucsoiului
Vin scãldate parcã în luminã
Zânele din Valea Cerbului.
Au pe cap cununi de campanulã
Si în plete flori de colt de-argint
Capre negre-n colt de piatrã surã
Strãjuiesc în noapte locul sfânt.

5. De la Vârful Omu pânã-n zare
Dunãrea albastrã poti s-o vezi
Piatra Craiului si Piatra Mare
Fãgãrasul cu-ale lui zãpezi.
Hoinãrind vreodatã pe-o cãrare
Dac-o cruce-n cale-ai întâlnit
Nu uita sã pui mãcar o floare
Pentru cel ce muntele-a iubit.