• +40755279393
  • contact@cpnt.ro

Delta pe bicicleta * 28.04.2018 – 01.05.2018*

Delta pe bicicleta * 28.04.2018 – 01.05.2018*

Silvia, Gabi si cu mine ne-am hotarat sa mergem in Delta inca de la Paste, dar pentru ca a plouat mult si dupa ce am sunat la Politia de Frontiara din Chilia Veche si ne-au spus ca drumul de la ei pana la tulcea are portiuni inundate ne-am hotarat sa mergem de 1 mai, asa ca here we go! Din dorintea de a nu fi singuri am facut publica tura sa ca ne-am dublat ca numar: Simona, Dan si Miha ni s-au alaturat (Miha era la a treia tura pe bicileta dupa ce anul trecut invatase sa mearga pe ea).

Ziua 1 – Sambata  Tulcea – Chilia Veche (70 Km)

Pentru a nu ajunge la 3 dimineata in Tulcea si a dormi in in boscheti in panta s-a decis ca masina care vine de la Brasov cu Miha, Simona, Gabi si Dan sa faca o escala la noi in Bucuresti unda sa doarma (4 ore) urmand ca la ora 5 dimineata sa plecam toti spre Tulcea ca sa prindem bacul de ora 9 din Tulcea in Tudor Vladimirescu. Zis si facut, dar pentru ca nu am avut timp sa ne oprim la magazin decidem sa ne oprim in Tudor Vladimirescu la primul birt sa ne luam cate ceva de mancare si evident prima bere pe ziua de azi. Pornim pe drumul spre Chilia Veche, astazi avem in plan sa facem cei 70 de km pana in sat urmand ca maine la 10 sa ne duca cineva cu barca pana in Periprava. Peisajul de pe drum este mult mai frumos decat celelalte dati cand am mai fost pe el pentru ca sunt foarte multe zone inundate, paduri inundate si balti pline de pasari si foarte multe lebede

Miha incepe sa se descurce cu mersul pe bicicleta cu coburi iar dupa ce ii improvizam un burete de sa din polarul CPNT prins cu duct tape restul de drum nu mai pare atat de groaznic.

Facem pauza de masa in Pardina la magazinul local dintre blocuri (da, Pardina are blocuri si eu m-am mirat cand am vazut asta prima oara) si dupa de abatem de la drumul pietruit in favoarea drumului de pamant pe langa Ostrovul Tatarului si cu peisaj mai  dragut decat printre tarlale de teren arabil. Dupa un ocol in care am fost nevoiti sa iesim de pe dig la indicatiile unul localnic si sa mergem pe un drum pe langa o fosta cultura de canepa reusim cu un foarte mare noroc sa trecem un pod peste un mic canal prin „curtea” unei conscructii fara sa ne simta cainii de acolo. 

Cand mai erau 6 km pana in sat eu cu Gabi am plecat in fata ca sa gasim locul ideal de dormit, si l-am gasit, intr-o poiana langa o perdea de padure si un canal foarte dragut cu apa si evident tantari. 

Ziua 2 – Duminica Chilia Veche – Sulina (30 km cu barca cu motor si 35 de km cu bicicleta)

Avem parte de un concert matinal (inca de pe la ora 6) al unei pupeze care sta prin copacii de langa corturile noastre, dar reusesc sa o ignor si sa mai dorm pana la 8 cand ne trezim cu totii. Aveam programat ca astazi la ora 10 sa ne duca cu barca un domn de la Pensiunea Vital din Chila Veche cu barca pana in Periprava pentru ca pana acolo nu mai exista drum. Asa ca plecam din „camping” pe la 9 jumatate ca sa apucam sa dam si o tura de sat pe strada principala si sa ne si oprim la un supermaket aparent deschis chiar atunci. Mergem la pensiune, vorbim, iar dupa mergem la debarcader sa incepem urcarea bicicletelor pe barca. Pentru ca celelalte barci sunt plecate vom merge cu Raducu.

Dupa o jumatate de ora de legat bicicletele intre ele si de barca pe principiul daca le pierdem macar sa fie legate ca sa le gasim usor plecam spre Periprava.

Hai ca se vede bine in fata.

Dupa cam o ora de mers cu Raducu ajungem la Periprava, debarcam tot, caram toate bagajele si bicicletele de pe ponton pe mal, ne montam bagajele si plecam spre Padurea Letea pe un minunat drum de nisip. Minunat pentru mine, aparent bicicleta mea de 29 are un foarte mare avantaj pe nisip spre disperarea celorlalti care se tot dau jos si imping la biciclete. Drumul are niste portiuni care trec prin padure care este foarte faina si diversificata, fiind cea mai nordica padure sub-ecuatoriala si ale carei seminte au fost aduse de apa si de pasari de-a lungul timpului. In padure ne intalnim cu prmul cal salbatic, e superb! Era in fata noastra pe drum, ne ocoleste prin padure si iesie din nou pe drum in spatele nostru, se uita un pic la noi, sta la poza si pleaca mai departe.

Plecam si noi pentru ca in padure ne mananca tantarii. La iesirea din padure vedem niste masini de transport persoane mai improvizate parcate si poarta deschisa catre padure. Padurea Letea este rezervatie stricta ingradita cu sarma ghimpata in care teoretic este interzis accesul oamenilor, dar pentru turisti exista un traseu de 3-4 sute de metri prin padure si un pod peste o apa pana la prima duna de nisip. Un ghid ne povesteste ca acolo a fost candva fundul marii si de acolo provine nisipul iar padurea este sub forma unor fasii de vegetatie alternate cu dune de nisip 7 la numar. Facem cateva poze, iesim si mergem mai departe.

Ajungem la C. A. Rosetti unde vrem sa facem pauza de masa dar pentru ca magazinul este inchis. Dam o tura dus-intors pana la Letea care este cel mai bine conservat sat din Delta Dunarii si ne intorcem cu bere rece la Miha pe care am lasat-o sa se refaca si sa pazeasca bagajele in C. A. Rosetti care isi facuse deja un prieten patruped. Mancam si plecam mai departe spre Cardon si Sulina. Ajungem la Sulina fix la timp ca sa prindem apusul in Dunare si mergem sa ne intalnim cu tipul care ne va da caiace pentru maine sa facem o tura. Multumim Gabi ca ne-ai gasit caiace!  

Mergem la noua lui casa in constructie care o oripileaza pe Simona ca e facuta la ochi cu niste trepte de ti-ar fi bun un ham sa te asiguri cand urci pe ele, ne prezinta caiacele pe care ne le ofera maine. Omul a spus ca ne recomanda niste canoe de 3 persoane, dar cu noi am insistat ca vrem caiace (a doua zi ii vom da dreptate). Ne lasa sa dormim in casa lui in constructie care are parchet pe jos si o baie functionala, asa ca facem un dus si iesim in oras la o terasa.

Ziua 3 – Luni Tura de caiace pana la lacul Rosulet si inapoi (20Km)

Astazi ne intalnim la 8 jumătate cu omul, punem caiacele pe duba lui si ne duce pana la Canalul 4 ca sa nu fim nevoiti sa iesim pe dunare cu ele. Ne lansam initial in echipe mixte, baiat cu fata pe caiac. Gabi si cu Miha se pun in caiacul rosu care este cel mai instabil si greu (groaznic) de manevrat, dupa 10 minute  Miha se plange de cat de greu e in caiacul rosu asa ca am zis sa fac schimb cu ea de caiace. Dupa ce am aflat ca se poate face schimb de locuri in caiace chiar pe apa facem schimb. E groaznic caiacul asta trebuie sa stai tot incordat, perfect vertical si bonus nu reusim sub nicio forma sa mergem drept cu el. 

Majoritatea oamenilor din barci sunt faini si incetinesc cand trec pe langa noi.

Dupa 7 km de vaslit si multe rocade intre noi gasim o iesire faina la pamant si facem pauza de masa. Dupa ce ne-am dezmortit si uscat fundurile un pic am plecat mai departe spre lacul Rosulet. Am avut o foarte proasta idee sa ne legam caiacul rosu de altul  mai bun in speranta ca va merge mai drept, n-a functionat ideea, iar pentru ca l-am legat de spate (pentru ca doar acolo avea o bucla) a fost groaznic sa stam intr-un caiac instabil si sa fim trasi cu spatele.

  Am ajuns pe lac, am facut cateva poze si am decis ca ne intoracem pe acelasi drum inapoi ca sa avem si niste timp cu lumina pe plaja. La intors am facut iar o mica oprire la locul de luat masa unde am facut o improvizatie si am legat caiacul rosu de fata de data asta si am facut schimb de caiace cu Simona si Dan. De aici a fost muult mai bine, Gabi si cu mine trageam caiacul rosu din care Simona ne citea aventuri din zona glaciara iar Dan in spate doar carmea. De la deversor Dan si cu Simona s-au desprins de noi ca s-au plictisit si s-au descurcat chiar foarte bine pana la locul de intalnire cu tipul sa ii dam caiacele inapoi.

 

Ajunsi inapoi acasa la tipul care ne-a dat caiacele am decis ca nu mai dormim la el si in seara asta, i-am platit pentru caiace, i-am multumit si am plecat pe plaja sa prindem ultimele 2 ore de soare unde noi baietii am intrat in mare sa facem o baie bine meritata. 

Dupa ce a apus soarele am plecat in centru la terasa sa bem o bere ca urmatoarea zi urma sa fie ziua Simonei si sa facem planul unde dormim: Gabi nu voia sa dormim pe plaja ca riscam sa ne laum amenda pentru ca este interzis campatul in Rezervatia Biosferei  Deltei Dunarii si ca ne umplem de nisip si stricam corturile, eu avem un plan cu un loc langa bratul Sulina care nu a sunat prea promitator cand am ajuns acolo si erau cativa caini, asa ca am dormit in curtea Cimitirului din Sulina intr-o parte unde era iarba mare si nu erau morminte, iar la cat de obositi eram oricum nu ne prea pasa.

Ziua 3 marti Sulina – acasa cu vaporul si masina

Astazi trebuie sa prindem vasul pasager care pleca la 7 (de fapt la 7 fara 5 era deja dezlegat de ponton) asa ca ne-am trezit pe la 5, iar in timp ce strangeam m-am uitat la ce ora rasare soarele in Sulina. Vazand ca rasare la 6 fara 10 am strans cat de repede am putut cortul si am fugit sa prind rasaritul pe plaja, l-am prins fix cand am ajuns pe plaja, intre timp au venit si restul, am facut poza de rasarit, si am fugit la vapor. Cu vaporul am mers pana in Tulcea (5 ore) iar dupa am plecat spre case: noi spre Bucuresti iar ceilalti direct spre Brasov prin Braila.

Per total a fost o tura reusita, iar daca Miha spune ca s-a bucurat mai mult decat sa se chinuie putem spune ca a fost o tura grozava.  

Raport de tură realizat de către:

Ciorăscu Tiberiu

Tibi

Leave your message

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Skip to toolbar