Clubul pentru Protectia Naturii si Turism Brasov | Potentialul turistic al Romaniei
77
bp-legacy,post-template-default,single,single-post,postid-77,single-format-standard,admin-bar,no-customize-support,ajax_fade,page_not_loaded,,side_area_uncovered_from_content,qode-theme-ver-11.0,qode-theme-bridge,wpb-js-composer js-comp-ver-5.1.1,vc_responsive,no-js

Potentialul turistic al Romaniei

Potentialul turistic al Romaniei

Image

Carpatii Românesti, atât prin desfasurarea lor, pe circa o treime din suprafata tarii (66.303 kmp), cât si prin pozitia centrala, configuratia generala si altitudinala, se impun ca un component de baza în structura geografica si peisagistica a României. Cu aceeasi importanta se înscriu si în activitatea de turism prin bogatia si varietatea potentialului lor turistic.


Sistemul carpatic din tara noastra se caracterizeaza prin trei trasaturi generale si anume:

 diversitatea de aspecte peisagistice, care prin specificul si modul de îmbinare în spatiu confera originalitatea si atractivitatea turistica muntilor, facându-i cautati de catre turisti în orice anotimp.
   Aceasta caracteristica este data de: particularitatile diferitelor structuri geologice si tipuri de relief (glaciar, carstic, vulcanic, petrografic, structural etc.); diferentierile altitudinale si geologice întâlnite în mod frecvent, îndeosebi în Carpatii Occidentali; alternanta muntilor cu depresiunile si culoarele de vale, varietatea si configuratia învelisului vegetal, de la padurile de foioase si conifere pâna la pajistile montane si alpine, care alterneaza sau se întrepâtrunând în functie de conditiile naturale concrete; întinsa si diversa retea de râuri, izvoare minerale si lacuri, felurite dupa origine si caracterele fizico-chimice ale apei; bogatia faunistica si piscicola etc.; frumusetea si specificul gospodariilor taranesti, care urca pâna la 1.200-1.300 m în munte, sau a oraselor si statiunilor turistice, care întregesc farmecul natural al muntilor.
   Toate acestea se îmbina armonios, dar se diferentiaza în teritoriu, creând originalitatea si atractivitatea peisagistica mai sus amintita.
    Astfel, în contextul montan european, peisajele alpine din Carpatii Meridionali si Muntii Rodna rivalizeaza cu cele din Alpi si Tatra, iar cele mai umanizate din Muntii Apuseni, Bârgaie si Obcinele Bucovinei se aseamana cu cele din Elvetia si Austria, dupa cum fizionomia peisajelor caîcaroase din Muntii Bihor, Padurea Craiului, Aninei, Mehedinti si Cernei sau Piatra Craiului, Culoarul Rucar-Bran ne duce cu gândul la Masivul Central Francez, Alpii Dinarici si alte masive carstice de pe continent.

  •  mare complexitate de potential turistic, ca structura si volum, în care se regasesc importante resurse turistice generatoare de turism si anume: întins domeniu schiabil de la 800 m pâna la 2000 m, dar cu optim între 1.500 si 1.800-1.900 m, cu expuneri nordice, nord-estice sau nord-vestice, cu un climat moderat, confort termic, viscole reduse, avalanse putine etc. ca în Muntii Bucegi, Parâng – Cindrel, Tarcu – Muntele Mic, Semenic, Vladeasa – Muntele Mare, Rodna etc.; domeniu alpin la peste 1.900-2000 m, dar si montan, pentru drumetie; fond balnear bogat si diversificat (ape minerale, namol si gaze terapeutice, bioclimat etc.); retea de râuri si lacuri variate; fond cinegetic de mare valoare si piscicol; paduri de interes social-recreativ, dar si stiintific; rezervatii naturale si parcuri nationale; domenii pentru practicarea alpinismului si speoturismului etc.
  •  multiple posibilitati de dezvoltare a turismului, ceea ce da o functionalitate complexa Carpatilor Românesti în tot timpul anului, dar cu precadere iarna si vara.
       Se pot practica mai mult de zece forme de turism, dupa cum urmeaza: drumetie, odihna, sporturi de iarna, tratament balnear, de interes stiintific, pentru cunoastere, pentru alpinism si speoturism, vânatoare si pescuit sportiv, pentru agrement nautic, foto-safari, sporturi de aventura etc.
   In cadrul Muntilor Carpati se remarca o mare diferentiere între masivele montane dupa valoarea si complexitatea de potential sau preponderenta unor anumite componente, care dau nota dominanta în turism.
Astfel, în Carpatii Orientali, apele minerale prin bogatia si valoarea balneara sunt principalii factori generatori de turism, dupa cum, în Carpatii Meridionali, varietatea peisagistica si mai ales, peisajele alpine-glaciare si calcaroase, ca si întinsele domenii schiabile dau afectivitatea turistica deosebita a acestora.
Carpatii Românesti – date generale
• Suprafata 66.303 kmp (27,9 %);
• înaltime medie: 1.000 m;
• înaltime maxima: 2.544 m (Vf. Moldoveanu);
• Lungimea: aproximativ 1.000 km;
• Latimea maxima: aproximativ 160 km între Baia Mare (la vest) si Cacica (la est) în grupa de nord a Carpatilor Orientali;
• Latimea minima: 3,5 km între Nucsoara (la sud) si orasul Victoria (la nord) în Muntii Fagaras;
• Extindere: 4° latitudine N si 6° longitudine E;
• Energia de relief: 500-750 m;
• Fragmentarea pe orizontala: 0,5 – 6 km/kmp;
• Prezenta arealelor depresionare si a vailor: 1/3 din masa carpatica;
• Altitudinea medie: 1.200 m în Carpatii Meridionali; 950 m în Carpatii Orientali; 550m în Carpatii Occidentali;
• Suprafete: Carpatii Orientali: 33257 kmp (50,2 %; Carpatii Meridionali: 15332 kmp (23,1 %); Carpatii Occidentali: 17.714 kmp (26,7 %).

No Comments

Post A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Skip to toolbar