Potentialul Carpatilor Meridionali

   Au un important potential turistic, dat mai ales de varietatea si atractivitatea peisagistica, marea bogatie a formelor glaciare si carstice, întinsele domenii alpine si schiabile, multimea lacurilor glaciare etc.
   Cu toata masivitatea lor, Carpatii Meridionali sunt accesibili pe drumurile transcarpatice modernizate, în parte, nationale sau internationale si care strabat defileele Oltului si Jiului, culoarele Bran-Rucar si Timis-Cerna, Valea Prahovei, sau trec muntii, la peste 2000 m ca Transfagarasanul si "Transalpina" (peste Parâng – Cindrel), fie pe magistralele feroviare ce urmaresc aceleasi vai. O serie de drumuri forestiere sau industriale patrund, adânc, în interiorul muntilor (Bucegi, Sureanu, Lotru, Retezat, Vâlcan, Cernei, Tarcu etc) usurând accesul. Din acestea porneste reteaua de poteci turistice, în marea majoritate marcate, care preiau fluxurile turistice spre cele mai înalte culmi montane.
Potentialul turistic natural, foarte variat, este reprezentat prin:
   Un întins domeniu alpin – cel mai dezvoltat din Carpatii Românesti – care, prin aspectele peisagistice, relieful si lacurile glaciare, constituie atractia turistica de baza si fondul drumetiei montane (Muntii Retezat, Parâng, Bucegi etc.).
Relieful glaciar, cel mai dezvoltat din Carpatii cu circuri si vai glaciare, creste alpine semete, stâncarii, grohotisuri etc. (Muntii Fagaras, Retezat, Parâng, Tarcu, Bucegi, Lotru).
  Relief carstic bine dezvoltat (1600 kmp, peste 400 pesteri), cu abrupturi spectaculoase, chei si defilee, pesteri, poduri suspendate, doline, peisaj agro-carstic etc. (Muntii Bucegi, Parâng, Mehedinti, Cerna, Vâlcan, Retezat etc.).
Impunatoare defilee (Jiu, Olt), vai montane (Strei, Râul Sadu, Cerna) si chei (cheile Sohodolului, Gilortului, Oltetului, Bistritei, Dâmbovitei etc.).
  Lacuri glaciare – cele mai raspândite din Carpati, si de un pitoresc deosebit (Muntii Fagaras, Retezat, Parâng, Tarcu).
  Lacuri antropice de interes hidroenergetic, dar care sporesc, totodata, atractivitatea muntilor si constituie destinatii certe pentru turism: Vidraru pe Arges, Vidra pe Lotru, cele de pe Valea Cernei si Bistritei gorjene, Poiana .Marului (pe Bistrita Marului), Negovanu pe valea Sadului, Sebes pe valea Sebesului, Gura Apei pe Râul Mare etc.
  Intinse paduri de conifere si foioase de mare interes estetic, recreativ, bioclimatic, cinegetic etc.
  Peisaje variate si atractive, date de îmbinarea armonioasa a elementelor de mai sus. Se întâlnesc: peisaje alpine de mare spectaculozitate si salbaticie; peisaje ale padurilor de conifere si fag; peisaje ale defîleelor si depresiunilor; peisaje carstice de un pitoresc aparte.
   Domeniul schiabil ce se desfasoara pe mari diferente altitudinale (între 1000 – 2000 m), ceea ce permite persistenta stratului de zapada între 180-200 zile/an (Muntii Parâng, Fagaras, Bucegi etc.).
   Domeniul pentru alpinism destul de întins si cuprinde trasee de toate dificultatile în Muntii Piatra Craiului, Bucegi, Retezat etc.
Bogat si variat fond cinegetic – urs, cerb, caprior, mistret si piscicol – pastrav, lipan, (Muntii Fagaras, Parâng, Cindrel, Sureanu, Retezat, Godeanu, Tarcu).
   Apele minerale sulfuroase, clorurate, bromurate, calcice, sodice, magncziene, oligo-mincralc, termale Ia Baile Olanesti si Calimanesti – Caciulata, la poalele Muntilor Capatânii.
   Apele termominerale, sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, oligominerale si sulfuroase oligominerale (Baile Herculane).
   Parcuri nationale si rezervatii naturale: Parcul National Retezat inclus pe lista Natiunilor Unite de parcuri si rezervatii naturale omoloage; alte zone protejate de interes national în Muntii Bucegi, Piatra Craiului, Cozia, Gradistea de Munte – Cioclovina (Muntii Sureanu), Domogled – Valea Cernei; rezervatii naturale: floristice si peisagistice în Muntii Cozia, Bucegi, Domogled – Muntii Mehedinti, Piatra Craiului etc.; rezervatii speologice: pesterile Closani (Muntii Mehedinti), Muierilor (Muntii Parâng), Sura Mare si Tecuri (Muntii Sureanu) etc; rezervatii forestiere: Padurea de castan de la Tismana (Muntii Vâlcan) etc.
   Potentialul turistic cultural-istoric cuprinde importante monumente istorice, vestigii arheologice, muzee, elemente de etnografie si folclor, între cele mai importante amintim:
   Vestigiile cetatilor, fortificatiilor si constructiilor religioase dacice de la Gradistea de Munte (cu Sarmizegetusa dacica), Costesti, Blidaru, Piatra Rosie etc. din Muntii Sureanu, vechi de peste 2060 ani.
   Vestigiile capitalei Daciei – Sarmizegetusa Ulpia Traiana din Depresiunea Hateg.
   Ruine ale castrelor si bailor romane de la Calan, Tibiscum (Jupa lânga Caransebes), Baile Herculane, Lainici si Bumbesti -Jiu etc.
Vestigii de cetati medievale: Podul Dâmbovitei, Poienari – Dâmbovita, Câmpulung si Râu de Mori-Hateg (cetatea Colt).
Monumente istorice si de arhitectura cum sunt castelele Peles, Pelisor, Bran si Corvinestilor (Hunedoara) etc.
   Edificiile de cult, renumite monumente istorice si de arta medievala de la Cozia, Bistrita, Arnota, Hurezi, Polovragi (Muntii Capatânii), Lainici (Defileul Jiului), Tismana (Muntii Vâlcan), Sinaia (Valea Prahovei), Sântamaria – Orlea, Densus si Sânpetru (Hateg).
Muzeele si casele memoriale de la Namaiesti, Baile Herculane, Sinaia, Petrosani, Sarmizegetusa, Hunedoara, Deva etc.
    Elemente de etnografie si folclor, cu arhitectura populara, mestesuguri, port si folclor traditionale, manifestari culturale stravechi întâlnite în localitatile din zonele folclorice Bran-Rucar, Tara Lovistei, Oltenia de sub Munte, Hateg, Marginimea Sibiului etc.