In ansamblul Carpatilor Meridionali se individualizeaza prin particularitatile si pitorescul lor urmatoarele zone si masive:
Culoarul Bran-Rucar (1254 m) reprezinta una dintre principalele axe turistice de legatura între partile centrala si sudica ale tarii. Predomina ca atractii turistice cele naturale de mare spectaculozitate: forme carstice (cheile Dâmbovicioarei, Ghimbavului, Rudaritei, pesterile Dâmbovicioara, Ursilor, Coltu Surpat, abruptul vestic si nord-vestic alf Bucegilor). Ca vestigii istorice se remarca ruinele unor castre romane si fortarete feudale (Podul Dâmbo-vitei), castelul Bran. Se evidentiaza elementele de etnografie si folclor (artizanat, sculptura în lemn si arhitectura populara, port popular, sarbatori traditionale) specifice asezarilor rurale: Dragoslavele, Rucar, Podul Dâmbovitei, Fundata, Sirnea, Bran, Moeciu etc. unele dintre ele declarate "sate turistice". Destinatie: tranzit; drumetie montana; alpinism; speoturism; odihna si recreere; agroturism. Dotari: cabane: Bran – castel, Brusturet; hanuri: Rucar, Piatra Craiului, Bran.
Muntii Piatra Craiului (2238 m) se evidentiaza ca o creasta calcaroasa impunatoare si prin numeroasele si variatele forme carstice (chei, pesteri, doline); important domeniu pentru alpinism (128 trasee); Destinatie: drumetie montana (24 trasee); alpinism; speoturism; sporturi de iarna (Plaiul Foii). Dotari: cabane: Plaiul Foii, Gura Râului, Curmatura.
Muntii Fagaras (2544 m), cei mai înalti din tara, ofera numeroase atractii naturale si antropice, precum: impunatorul peisaj alpin, dominat de o creasta lunga de circa 70 km, pe care sunt axate cele mai mari înaltimi din tara; culmi semete si vai abrupte; cel mai extins (127 km patrati) si mai pitoresc relief glaciar din tara (circa 175 de circuri si 50 de vai glaciare, vestigii ale ghetarilor cuaternari, creste, vârfuri, imense pânze de grohotis etc.); numeroase lacuri glaciare (30) situate la mare altitudine ca: Bâlea, Capra, Podragu Mare, Avrig, Urlea etc.; întinse paduri de conifere; fond cinegetic bogat si fond piscicol; barajul si lacul Vidraru de pe versantul sudic; Transfagarasanul, drum alpin, ce urca la 2040 m, strabatând creasta montana printr-un tunel lung de 890 m; o deasa retea de poteci marcate (54), care pornesc de pe versantii nordici si sudici sau de la extremitatile de vest si est, urmând creasta alpina; domeniul schiabil, neamenajat, dar concentrat pe versantul nordic (Bâlea Lac) si pe cel sudic; domeniu pentru alpinism (de vara, de iarna – creasta principala, circa 11 trasee); accesibilitatea pe drumurile forestiere. Destinatiile: drumetie montana: odihna-recreere; cunoastere; alpinism; sporturi de iarna. Dotari: cabane: 18 cu 913 locuri; telecabina Bâlea Cascada – Bâlea Lac.
Muntii Iezer (2469 m) ocupa arealul sud-estic al Muntilor Fagaras si se prezinta ca o cununa de culmi înalte si golase depasind pe alocuri altitudinile de 2300-2400 m, cu întinse circuri glaciare si câteva lacuri, pasuni montane si alpine etc. care trezesc interesul turistilor. Se evidentiaza ca atractii turistice peisajele alpine de mare pitoresc cu punctele de belvedere si panorame atractive, forme de relief glaciar (circuri, stâncarii, grohotisuri, creste), lacuri glaciare de mare pitoresc (Iezer), fond piscicol (pastrav), stâne, ca punct de sprijin pentru turisti, trasee turistice montane pitoresti. Dotari: cabane: Voina, Batrâna; refugii turistice: Iezer, Cuca.
Defileul Oltului între Turnu Rosu (400 m) si Cozia (309 m), impunator prin lungime (40 km) si spectaculozitatea abrupturilor, constituie o axa turistica de importanta nationala si internationala (DN 7- E81). Pe lânga atractiile naturale, se impune si prin noile realizari ingineresti: soseaua suspendata, barajele lacurilor de acumulare si salba de hidrocentrale, care se îmbina armonios cu vestigiile istorice romane sau medievale (Turnul Romanilor, manastirea Cozia); ape minerale bicarbonatate, sulfuroase, clorurate, sodice etc. în statiunile balneoclimaterice de renume international Calimanesti-Caciulata si Olanesti cu profil de cura interna (afectiuni ale tubului digestiv si hepatobiliare, metabolice si de nutritie, ale rinichiului etc.) si de cura externa (reumatismale, ginecologice etc.) completeaza gama obiectivelor din defileu. Dotari: hanul Lotrisor; hotel la Brezoi.
Muntii Cozia (1668 m) cu rezervatia complexa geologica de flora, fauna si zona protejata de interes national, forme de relief interesante, trasee montane marcate (10); Destinatie: turism de circulatie; turism montan; tratament balnear; drumetie; cunoastere; odihna-recreere. Dotari: cabane: valea Oltului, Cozia, hanul Lotrisor.
Muntii Parâng (2519 m) dispun de un valoros potential turistic natural, reprezentat prin: un întins domeniu alpin cu pajisti alpine si un relief glaciar reprezentativ (47 kmp) cu circuri si vai glaciare, creste semete, stâncarii si numeroase lacuri glaciare (28) din care amintim complexele: Câlcescu, Rosiile, Slaveiul; vai pitoresti (Jietul cu afluentii sai, Gilortul, Oltetul); peisajul padurilor de conifere; pe rama, montana un spectaculos peisaj carstic cu pesteri si chei impresionante (Citetului, Galbenului s.a.); important domeniu schiabil amenajat în jurul complexului Rânca (1600-1800 m) cu pârtie si telescaun si pe versantul nord-vestic în zona cabanei Rusu – Complexul ANEFS – Parângul Mic (2403 m) si Poiana Slima, unde stratul de zapada persista 150-160 zile/an, amenajat si dotat cu teleschiuri si babyschiuri; acces usor pe "Transalpina" (DN 67 C) si DN 7 A din Valea Oltului pe Lotru si pe Jiet; pe versantul vestic, acces din DN 66 la cabana Rusu si telescaunul spre cabana ANEFS. Destinatie: drumetie montana (13 trasee montane slab marcate); odihna-recreere, sporturi de iarna. Dotari: cabane: Rânca, Rusu; telescaune: Cabana Rusu – ANEFS, Cabana Rânca: teleschiuri, 5 pârtii de schi.