Muntii Capatânii (2124 m), calcarosi, se impun prin formele carstice reprezentate prin abrupturi, chei (Bistrita, Cheia, Pestera), pesteri, peisaje pitoresti si domeniul pentru alpinism (33 trasee).
La poale, ape minerale sulfuroase, bicarbonatate, calcice, sodice etc. în statiunile Baile Olanesti si Calimanesti – Caciulata. Destinatie: odihna-recreere, tratament balnear, drumetie montana (20 trasee), alpinism, speoturism. Dotari: cabana Brazilor, statiunile Baile Olanesti, Calimanesti-Caciulata.
Muntii Lotrului (2242 in) se remarca prin domeniul alpin si glaciar cu circuri si vai glaciare, peisaje pitoresti, domeniu schiabil de mare extindere si vai glaciare, constructiile hidroenergetice de aici: barajul si lacul Vidra, hidrocentralele de la Ciunget si Malaia în urma carora s-a realizat drumul national DN7 A (dinspre Valea Oltului), în parte modernizat, si care va face jonctiunea cu "Transalpina" (DN 67 C) si cu DN 66 de pe valea Jiului, peste Parâng (pe valea Jietului). Destinatie: drumetie montana (18 trasee); odihna-recreere, sporturi de iarna si agrement nautic (în perspectiva). Dotari: statiunile Voineasa (650 m) si Vidra (1200 m) cu telescaun si pârtia schi (1300 m) si cabana Obârsia Lotrului.
Muntii Cindrel (2244 m) prezinta un potential turistic de mare frumusete, mai ales în zona înalta cu domeniu alpin si glaciar, pajisti, circuri si vai glaciare, vai pitoresti lacuri de acumulare: Negovanu, Sadu pe râul Sadu si Sebes pe râul Sebes, fond cinegetic si piscicol; în rest, se caracterizeaza prin forme domoale, favorabile practicarii sporturilor de iarna, îndeosebi în preajma statiunii Paltinis, cea mai veche si înalta din tara (1452 m). Ca regiune agropastorala de mare traditie, se evidentiaza si elemente etnografice si folclorice în Marginimea Sibiului (Jina, Gura Râului, Poiana Sibiului, Sibiel, Rasinari) reprezentate prin port popular si folclor muzical, arhitectura populara, artizanat, manifestari populare etc. Rasinari – localitate turistica cu interesante obiective turistice: cetate de pamânt (sec. XIII-XIV), casa memoriala O. Goga, colectie etnografica, iar Sibielul este declarat "sat turistic" interesant prin arhitectura caselor, muzeul cu icoane pictate pe sticla si oua încondeiate, portul popular si folclorul muzical si coregrafic. Destinatie: odihna-recreere, sporturi de iarna, drumetie montana (26 trasee); alpinism; cunoastere. Dotari: statiunea Paltinis; cabane: 8 cabane (l 10 locuri); telescaun; teleschi; pârtii de schi.
Muntii Sureanu (2139 m) sub aspect turistic se impun prin aspectele peisagistice alpine si montane, vaile deosebit de pitoresti, dar mai ales prin peisajul carstic spectaculos din partea de nord-vest si vest (platforma Luncanilor, platoul Ohaba – Ponor, Jiul de est), cu chei, abrupturi, pesteri, unele de certa valoare stiintifica si estetica (Sura Mare si Cioclovina, unde s-au descoperit urme de cultura materiala din paleolitic), fond cinegetic si piscicol, domeniu schiabil, vestigiile fortificatiilor dacice din nordul muntilor (Gradistea de Munte, Costesti, Blidaru, Piatra Rosie); valea Sebesului, care a capatat noi valente prin realizarea salbei de baraje, lacuri si hidrocentrale, lacul Sebes constituind o atractie turistica interesanta, pe malul sau construindu-se o adevarata statiune montana cu vile rezidentiale; domeniul schiabil neamenajat; accesibilitate pe DN 67 C, DN 7 A, pe drumurile forestiere si industriale locale. Destinatie: drumetie montana (10 trasee); speoturism; alpinism (18 trasee, mai ales, în zona calcaroasa a Jiului de Est); sporturi de iarna; turism cultural si de cunoastere. Dotari: cabane: Sureanu, Oasa, Costesti, Voivodu si Lunca Florilor.
Defileul Jiului, lung de circa 33 km si cuprins între Livezeni (556 m alt.) si Bumbesti-Jiu (305 m alt), se înscrie în turism prin spectaculozitatea si salbaticia abrupturilor stâncoase, castrul roman si manastirea Lainici. Drumul national DN 66 (E79) asigura legatura între centrul si sudul tarii. Destinatie: tranzit, odihna-recreere, drumetie montana, turism cultural. Dotari: cabana Lainici cu casute, hanul Garnbrinus.
Depresiunea Hateg, arie de veche si continua locuire româneasca, se remarca prin: elementele etnofolclorice (artizanat, port popular, manifestari culturale traditionale); vestigiile civilizatiei romane (Sarmizegetusa, baile romane de la Calan); monumente istorice si de arta feudala ca bisericile de la Densus, Sântamaria – Orlea si Strei, Cetatea Colt; aspecte peisagistice, atragatoare la adapostul muntilor din apropiere; lacul Cincis (agrement nautic); rezervatia de zimbri de la Slivut-Hateg. Destinatie: odihna-recreere, tranzit, cunoastere, turism cultural, agrement nautic. Dotari: cabana Cincis, hanul Sântamaria – Orlea.