Atestat pentru prima data in anul 1234 in asa zisul "Catalogus Ninivensis" orasul isi intinde existenta istorica pana in vremurile indepartate ale epocii neolitice si a bronzului, gasindu-se urmele unor asezari omenesti in zona dealurilor Melcilor si Sprenghi. Aflat intre marile trecatori ale Carpatilor (Bran, Predeal, Oituz, Buzau) Brasovul devine inca in urma cu 700 de ani un punct de legatura intre Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova, precum si cu centrul Europei si Orient si totodata un puternic centru mestesugaresc, comercial si cultural.

       Astazi Brasovul este unul din principalele centre economice, culturale si sportive ale tarii, fiind totodata si un important centru turistic si un oras al monumentelor istorice ca: Biserica Neagra, bastioanele cetatii, statuia lui Johannes Honterus, Casa Sfatului, Liceul Andrei Saguna, Scheii Brasovului, Biserica Sf. Nicolae, prima scoala romaneasca etc.
        Fiind inconjurat din trei parti de munti, Brasovul a constituit un loc perfect pentru construirea unei cetati. Astfel, orasul vechi infiintat de Cavalerii Teutoni in 1211 este unul din putinele orase din Evul Mediu care s-a conservat atat de bine in negura vremurilor. In prezent, Brasovul este un oras privilegiat; intre granitele lui puteti sa va bucurati de crestele semete ale muntilor Postavaru, Bucegi, Piatra Mare, de Muntele Tampa si de una din cele mai ravnite statiuni din Romania – Poiana Brasov. Monumentele istorice si edificiile religioase intalnite pe strazile Brasovului iti ofera prilejul unei veritabile calatorii in timp.
        Pozitia geografica a orasului a facut ca Brasovul sa fie centrul in care se adunau bogatiile vremii, se intalneau oameni si se intersectau idei. Breslele puternice (croitori, aramari, fierari, armurieri, postavari, tesatori si aurari) au transformat Brasovul intr-un puternic centru mestesugaresc. S-au construit aici ziduri de cetate si bastioane, turnuri de supraveghere si de paza, depozite si piete, ateliere si pravalii, hanuri, biserici si spitale, toate dupa moda oraselor medievale europene. Aceste constructii pot fi vazute si astazi pe strazile Brasovului.

Brasovul, Obiective turistice

Casa sfatului (Turnul Trompetilor)

Casa Sfatului Prima mentiune documentara a unei parti din cladire dateaza din anul 1420. In timp, monumentul se extinde, adaugandu-se etajul (sec.XVI) si loggia (sec.XVIII). Turnul inalt de 48 m, partea cea mai veche, cu rol de punct de observatie, este inclus in cladire (sec. XVII). De pe galeria turnului paznicii supravegheau zi si noapte orasul, anuntand prin sunete de trompete si mai tarziu prin bataia clopotului in dunga, scurgerea timpului, venirea dusmanului sau izbucnirea vreunui incendiu. Din punct de vedere arhitectural, cladirea se caracterizeaza prin imbinarea stilurilor gotic cu renascentist si baroc.
       Construita initial ca turn de veghe cladirea a fost transformata in Primarie pe masura ce orasul s-a dezvoltat In 23 decembrie 1420 se incheie un acord intre Adunarea Districtului Tara Barsei si breasla blanarilor privind construirea Casei Sfatului. In acest document se spune ca reprezentantii breslei blanarilor brasoveni au ingaduit celor noua comune ale "Provinciei Tara Barsei" sa-si construiasca deasupra boltii de vanzare a breslei o camera pentru "acordarea dreptatii" si pentru sedintele magistratului.
       Din cauza invaziei turcesti din 1421, a distrugerii in mare parte a orasului, precum si a arestarii magistratului orasului, acest proiect va fi amanat. Urmatoarea mentiune despre Casa Sfatului din Brasov apare in 1503, cladirea fiind mentionata sub numele de "Praetorium". Cladirea a cunoscut de-a lungul anilor multe modificari, multe dintre ele datorate distrugerilor provocate de evenimente naturale:
 – 5 iulie 1608 – un traznet loveste turnul Casei Sfatului; incendiul nu a putut fi stins decat dupa ce s-a turnat in foc vin, otet si lapte;
 – 17 iunie 1662 – un cutremur afecteaza puternic Casa Sfatului; turnul avea sa se prabuseasca in proportie de doua treimi;
 – 24 iulie 1682 – o furtuna puternica loveste din nou "turnul trompetilor";
 – 21 aprilie 1689 – marele incendiu (provocat de fortele habsburgice care asediau orasul) distruge o mare parte din cladire. Dupa aproape un secol, in anul 1780, se incheie lucrarile de reconstructie a Casei Sfatului, aproximativ in forma pe care o cunoastem astazi. Administratia orasului se muta din aceasta cladire in anul 1876, intr-o cladire noua situata la interesectia strazilor Republicii si Mihail Sadoveanu.
La inceputul secolului 20, Casa Sfatului urma sa fie demolata si inlocuita cu o cladire administrativa moderna. Acest lucru a fost evitat doar datorita unei puternice campanii de presa pentru mentinerea vechiului monument istoric. Ultima modificare arhitecturala a Casei Sfatului a avut loc in anii 1909-1910 cand acoperisul baroc a fost inlocuit de actualul acoperis piramidal, cu tigle colorate. Din 1950 cladirea gazduieste Muzeul Judetean de Istorie.