Bucura Dumbrava – Cartea Muntilor
Bucura Dumbrava e pseudonimul scriitoarei Fany Seculici, ale carei opere au fost mult apreciate de Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ion Bianu, Ilarie Chendi, Gala Galaction si multi altii.
Drumeata neobosita, Bucura Dumbrava e una din initiatoarele turismului românesc. Împreuna cu geograful Mihail Haret si scriitorul Emanoil Bucuta, ctitor al "Hanului Drumetilor", ia initiativa întemeierii unei asociatii care sa lupte prin toate mijloacele pentru "infiltrarea gustului de excursiuni în marea masa a populatiei si pentru înfiintarea de Parcuri Nationale în România". Aceasta asociatie era necomerciala, cu scopuri exclusiv stiintifice, culturale si sportive. Comitetul stiintific cuprindea pe Simion Mehedinti pentru geografie, pe Bucura Dumbrava pentru literatura, pe Mihail Haret pentru turism. Aceasta asociatie inaugureaza în vara anului 1920 seria excursiilor colective sub conducerea lui Mihail Haret si Bucura Dumbrava.
CUVÂNT ÎNAINTE
Bucura Dumbrava! Numele ne aduce în minte splendoarea lacurilor din Fagaras, adierea racoroasa a popasurilor pe drumurile de munte.
Bucura Dumbrava e pseudonimul scriitoarei Fany Seculici, ale carei opere au fost mult apreciate de Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ion Bianu, Ilarie Chendi, Gala Galaction si multi altii.
S-a nascut la 28 decembrie 1868 la Bratislava, în Cehoslovacia, La patru ani se afla la Viena, iar la cinci, împreuna cu familia, se stabileste la Bucuresti. De atunci nu a mai parasit tara decât pentru calatorii vremelnice, devenind românca.
Vremea a aburit multe imegini si au ramas putine marturii despre viata Bucurei Dumbrava.
În România ea îndrageste viata si oamenii, obiceiurile si natura. Cunoscatoare a traditiilor si datinilor populare, Bucura Dumbrava s-a identificat cu felul de a gândi si simti al taranului român. Cât de frumos va vorbi ea despre ospitalitatea, despre masura si demnitatea lui, despre simtul prevederii si al rabdarii cumpatate care-l caracterizeaza.
Fire optimista, plina de energie si voie buna, vesnic surâzând, ne e prezentata în culori luminoase de toti cei ce au cunoscut-o si îndragit-o.
"Miscarile ei masurate, vocea ei armonioasa, râsul cristalin si expresia grava în unele momente, dadeau fapturii ei o atractie deosebita, mai ales ca totul era colorat de spiritul ei evoluat si patruns de adânca cultura. Revarsa prospetime de cuget si bucurie curata".
În 1905 înfiinteaza societatea Chindia, care îsi propunea sa cultive gustul pentru jocurile nationale si portul popular. "Chindia" va dainui pâna în preajma primului razboi mondial. Initiatoare a asociatiei, Bucura Dumbrava va lua parte în fiecare an la sezatorile organizate în tara.
De pilda, în august 1916, stim de prezenta ei la pitorestile serbari regionale de la Bumbesti-Gorj. Tot acum trimite o Doina despre Tudor unei modeste reviste pentru tarani Sezatoarea sateanului. Peste câtiva ani, în mai-iunie 1921 va pleca, alaturi de Emanoil Bucuta, la Târgu-Jiu pentru a participa la serbarile din Gorj. Aici se va ocupa de "organizarea unui muzeu regional istoric".
Elogiul înaintasilor, dragostea pentru trecutul neamului caracterizeaza scrierile Bucurei Dumbrava. Întrezarim o unda de emotie atunci când îi evoca pe cei care, urmând cuvintele de pe steagul albastru al lui Tudor Vladimirescu, au pretuit mai mult dreptatea decât interesul lor personal.
Se pare ca prima opera literara a Bucurei Dumbrava este o piesa de teatru scrisa în limba germana si intitulata Mama lui Stefan cel Mare, datata 29 decembrie 1899. Având ca personaje, alaturi de marele voievod si de mama acestuia, pe Tamblac, Irina, Stana, Florica, piesa – care nu a vazut niciodata lumina tiparului – are mai mult o valoare documentara.
Alaturi de Mihail Sadoveanu, Bucura Dumbrava este printre primii autori de romane istorice din literatura noastra. Haiducul, primul ei roman, a aparut în 1906, mai întâi în foileton în "Vörwarts", ziarul partidului socialist german. Un an dupa aceea, cartea se publica în volum. Marele Caragiale e entuziasmat. Într-o scrisoare datata 16/29 decembrie 1907, catre directorul Convorbirilor critice, scrie despre un mare succes literar " al amicei mele, domnisoara Fany Seculici. Mi se pare ca Die Zeit din Viena si Neue Freie Presse… îi fac niste extraordinare elogii. Tare mi-ar parea bine sa se adevereasca parerea mea despre fata asta atât de inimoasa si spirituala; numai de ar fi scris în româneste sa ne bucuram si noi".
Dar de abia peste treisprezece ani dorinta lui Caragiale va deveni realitate. "Cartea muntilor" va fi prima lucrare scrisa de autoare direct în limba româna.
În 1913 apare cel de-al doilea roman al Bucurei Dumbrava, Pandurul, care evoca figura lui Tudor Vladimirescu.
Haiducul si Pandurul faceau parte dintr-o trilogie Sfarâmatorii de valuri. Cel de-al treilea volum – din pacate pierdut pentru totdeauna – se intitula Sarea norodului. Actiunea cartii se petrecea în jurul figurii centrale a lui Cîmpineanu, în timpul revolutiei de la 1848.
În 1917 si 1918 Bucura Dumbrava colaboreaza la ziarul Lumina condus de Constantin Stere, iar în perioada 1919-1921, semneaza sporadic la Viata româneasca, Ideea europeana, Convorbiri literare.
Condamnând din toata fiinta ei urgia care s-a dezlantuit asupra Europei o data cu începerea primului razboi mondial, ea începe sa activeze, înca din septembrie 1916, în cadrul Crucii Rosii pentru spalatul si uscatul bandajelor, pentru cârpirea uniformelor ranitilor. E indignata de ticalosia macelului mondial si adresându-se tinerei generatii, o îndeamna la dragoste. E o adepta a pacifismului si a miscarii feministe:
"Cuvântul "ura" în gura femeii suna ca un latrat de hiena. Efectul lui îl putem vedea si mirosi în uriasele pâlnii pline de lesuri si de muribunzi, care au facut din coaja planetei noastre ceva nemaipomenit, ceva nemaivazut, o grozavie care întrece toate închipuirile lui Dante…
Pentru a sfârsi acest razboi, dar mai ales pentru a domoli mânia sufletelor chinuite ale popoarelor, care se vor ridica dupa ce tunurile vor fi amutit, femeile trebuie sa se uneasca într-un gând si dor de bunatate si de dreptate, toate femeile europene, fara exceptie, întinzându-si mâinile peste toate hotarele, si de aici întinzându-le peste toate marile, femeilor de pe celelalte continente".
Drumeata neobosita, Bucura Dumbrava e una din initiatoarele turismului românesc. Împreuna cu geograful Mihail Haret si scriitorul Emanoil Bucuta, ctitor al "Hanului Drumetilor", ia initiativa întemeierii unei asociatii care sa lupte prin toate mijloacele pentru "infiltrarea gustului de excursiuni în marea masa a populatiei si pentru înfiintarea de Parcuri Nationale în România". Aceasta asociatie era necomerciala, cu scopuri exclusiv stiintifice, culturale si sportive. Comitetul stiintific cuprindea pe Simion Mehedinti pentru geografie, pe Bucura Dumbrava pentru literatura, pe Mihail Haret pentru turism. Aceasta asociatie inaugureaza în vara anului 1920 seria excursiilor colective sub conducerea lui Mihail Haret si Bucura Dumbrava.
Bucura Dumbrava e pseudonimul scriitoarei Fany Seculici, ale carei opere au fost mult apreciate de Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ion Bianu, Ilarie Chendi, Gala Galaction si multi altii.
S-a nascut la 28 decembrie 1868 la Bratislava, în Cehoslovacia, La patru ani se afla la Viena, iar la cinci, împreuna cu familia, se stabileste la Bucuresti. De atunci nu a mai parasit tara decât pentru calatorii vremelnice, devenind românca.
Vremea a aburit multe imegini si au ramas putine marturii despre viata Bucurei Dumbrava.
În România ea îndrageste viata si oamenii, obiceiurile si natura. Cunoscatoare a traditiilor si datinilor populare, Bucura Dumbrava s-a identificat cu felul de a gândi si simti al taranului român. Cât de frumos va vorbi ea despre ospitalitatea, despre masura si demnitatea lui, despre simtul prevederii si al rabdarii cumpatate care-l caracterizeaza.
Fire optimista, plina de energie si voie buna, vesnic surâzând, ne e prezentata în culori luminoase de toti cei ce au cunoscut-o si îndragit-o.
"Miscarile ei masurate, vocea ei armonioasa, râsul cristalin si expresia grava în unele momente, dadeau fapturii ei o atractie deosebita, mai ales ca totul era colorat de spiritul ei evoluat si patruns de adânca cultura. Revarsa prospetime de cuget si bucurie curata".
În 1905 înfiinteaza societatea Chindia, care îsi propunea sa cultive gustul pentru jocurile nationale si portul popular. "Chindia" va dainui pâna în preajma primului razboi mondial. Initiatoare a asociatiei, Bucura Dumbrava va lua parte în fiecare an la sezatorile organizate în tara.
De pilda, în august 1916, stim de prezenta ei la pitorestile serbari regionale de la Bumbesti-Gorj. Tot acum trimite o Doina despre Tudor unei modeste reviste pentru tarani Sezatoarea sateanului. Peste câtiva ani, în mai-iunie 1921 va pleca, alaturi de Emanoil Bucuta, la Târgu-Jiu pentru a participa la serbarile din Gorj. Aici se va ocupa de "organizarea unui muzeu regional istoric".
Elogiul înaintasilor, dragostea pentru trecutul neamului caracterizeaza scrierile Bucurei Dumbrava. Întrezarim o unda de emotie atunci când îi evoca pe cei care, urmând cuvintele de pe steagul albastru al lui Tudor Vladimirescu, au pretuit mai mult dreptatea decât interesul lor personal.
Se pare ca prima opera literara a Bucurei Dumbrava este o piesa de teatru scrisa în limba germana si intitulata Mama lui Stefan cel Mare, datata 29 decembrie 1899. Având ca personaje, alaturi de marele voievod si de mama acestuia, pe Tamblac, Irina, Stana, Florica, piesa – care nu a vazut niciodata lumina tiparului – are mai mult o valoare documentara.
Alaturi de Mihail Sadoveanu, Bucura Dumbrava este printre primii autori de romane istorice din literatura noastra. Haiducul, primul ei roman, a aparut în 1906, mai întâi în foileton în "Vörwarts", ziarul partidului socialist german. Un an dupa aceea, cartea se publica în volum. Marele Caragiale e entuziasmat. Într-o scrisoare datata 16/29 decembrie 1907, catre directorul Convorbirilor critice, scrie despre un mare succes literar " al amicei mele, domnisoara Fany Seculici. Mi se pare ca Die Zeit din Viena si Neue Freie Presse… îi fac niste extraordinare elogii. Tare mi-ar parea bine sa se adevereasca parerea mea despre fata asta atât de inimoasa si spirituala; numai de ar fi scris în româneste sa ne bucuram si noi".
Dar de abia peste treisprezece ani dorinta lui Caragiale va deveni realitate. "Cartea muntilor" va fi prima lucrare scrisa de autoare direct în limba româna.
În 1913 apare cel de-al doilea roman al Bucurei Dumbrava, Pandurul, care evoca figura lui Tudor Vladimirescu.
Haiducul si Pandurul faceau parte dintr-o trilogie Sfarâmatorii de valuri. Cel de-al treilea volum – din pacate pierdut pentru totdeauna – se intitula Sarea norodului. Actiunea cartii se petrecea în jurul figurii centrale a lui Cîmpineanu, în timpul revolutiei de la 1848.
În 1917 si 1918 Bucura Dumbrava colaboreaza la ziarul Lumina condus de Constantin Stere, iar în perioada 1919-1921, semneaza sporadic la Viata româneasca, Ideea europeana, Convorbiri literare.
Condamnând din toata fiinta ei urgia care s-a dezlantuit asupra Europei o data cu începerea primului razboi mondial, ea începe sa activeze, înca din septembrie 1916, în cadrul Crucii Rosii pentru spalatul si uscatul bandajelor, pentru cârpirea uniformelor ranitilor. E indignata de ticalosia macelului mondial si adresându-se tinerei generatii, o îndeamna la dragoste. E o adepta a pacifismului si a miscarii feministe:
"Cuvântul "ura" în gura femeii suna ca un latrat de hiena. Efectul lui îl putem vedea si mirosi în uriasele pâlnii pline de lesuri si de muribunzi, care au facut din coaja planetei noastre ceva nemaipomenit, ceva nemaivazut, o grozavie care întrece toate închipuirile lui Dante…
Pentru a sfârsi acest razboi, dar mai ales pentru a domoli mânia sufletelor chinuite ale popoarelor, care se vor ridica dupa ce tunurile vor fi amutit, femeile trebuie sa se uneasca într-un gând si dor de bunatate si de dreptate, toate femeile europene, fara exceptie, întinzându-si mâinile peste toate hotarele, si de aici întinzându-le peste toate marile, femeilor de pe celelalte continente".
Drumeata neobosita, Bucura Dumbrava e una din initiatoarele turismului românesc. Împreuna cu geograful Mihail Haret si scriitorul Emanoil Bucuta, ctitor al "Hanului Drumetilor", ia initiativa întemeierii unei asociatii care sa lupte prin toate mijloacele pentru "infiltrarea gustului de excursiuni în marea masa a populatiei si pentru înfiintarea de Parcuri Nationale în România". Aceasta asociatie era necomerciala, cu scopuri exclusiv stiintifice, culturale si sportive. Comitetul stiintific cuprindea pe Simion Mehedinti pentru geografie, pe Bucura Dumbrava pentru literatura, pe Mihail Haret pentru turism. Aceasta asociatie inaugureaza în vara anului 1920 seria excursiilor colective sub conducerea lui Mihail Haret si Bucura Dumbrava.