Clubul pentru Protectia Naturii si Turism Brasov | Bucura Dumbrava – Cartea Muntilor
129
bp-legacy,post-template-default,single,single-post,postid-129,single-format-standard,admin-bar,no-customize-support,paged-4,single-paged-4,ehf-footer,ehf-template-bridge,ehf-stylesheet-bridge,ajax_fade,page_not_loaded,,qode-title-hidden,qode-theme-ver-11.0,qode-theme-bridge,elementor-default,elementor-kit-15664,no-js

Bucura Dumbrava – Cartea Muntilor

HAINELE SI DICHISUL DRUMEŢ

  UN vestit alpinist italian scrie intr-o frumoasa carte despre muntele Cervin*, ca cea mai buna imbracaminte sunt hainele lui vechi, care nu-l stanjenesc in miscari. Dar aceasta parere e invechita, pentru ca ULUI e gresita. Echipamentul constituie o parte integranta a fortelor drumetului. Ghete groase tintuite si unse mereu cu grasime, ca sa fie totodata moi si impermeabile, jambiere, un costum bine croit si bine cusut dintr-o stofa trainica – catifeaua groasa e admirabila ca si tesaturile romanesti, calugaresti sau taranesti, o manta de ploaie si un sweater sau o vesta imblanita, sunt lucrurile de care turistul nu poate sa se lipseasca atat din punct de vedere practic ca si din cel estetic. Estetica este tot atat de insemnata pe munte ca si in saloane. Ea este insemnata fata de tovarasi, precum si fata de munti a caror armonie nu trebuie ranita prin linii sau culori urate. Acest adevar pe care oraseanul l-a descoperit dupa multe cugetari si exteriente, taranul il stie din instinct, sau mai bine zis din instinct il indeplineste. In straiele sale seculare el e totdeauna in armonie cu natura. Si oare de ce sunt frumoase hainele taranesti? Pentru ca ele nici nu ascund liniile trupului, nici nu le arata cu vreun gand provocator, ci le urmaresc cu cuviinta si cu logica.
  Cuviincioasa si logica sa fie si imbracamintea drumetului!
  O calauza cunoscuta a Sinaiei, vestitul Ionita Chioru, urat foc la fata, dar falnic cand sedea calare pe unul din cei sase zmei ai lui, avea un simt deosebit pentru estetica drumetilor. Cand intalneam o ceata de turisti improvizati, cu pantaloni si surtucuri de oras, si femeile cu ghetute de lac si palarii inflorite si ne intrebam "Cine or fi astia?", Ionita Chioru zicea cu dispret: "Cine sa fie? Junghie, tuse si zdreanta".
  Dar cu toata imbracamintea potrivita si cu noua cojoace peste ea, drumetul va tremura toata noaptea si nu se va simti bine, daca, sosind la popasul de seara, el nu va lua o baie sau cel putin, unde e un rau, o cascada sau un izvor in apropiere, nu se va spala pe tot trupul infierbantat. Nimic nu-l va odihni mai bine decat aceasta toaleta facuta de cu seara.
  Dichisul alpinistului se intregeste printr-un rucsac – o traista elvetiana – buna de toate, fie pentru merinde, fie pentru un schimb de rufe sau si alte maruntisuri, sau pentru flori.
  Bastonul e facultativ.
  Alpenstockul urias a fost ucis si apoi conservat, de tovarasul drumet doctorul Urechie, in spiritul sau rafinat de 100 de grade. El a imortalizat tipul "adevaratului turism roman", care, rezemandu-se de un bat de doi metri, paseste de la gara Busteni pana la tunel

No Comments

Post A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.