Cu sigurantã acei dintre voi care au reusit prin drumetiile lor sã cunoascã cel putin în ansamblu spectaculosii munti din România au trecut cel putin o datã prin muntii Fãgãras, renumiti pentru lacurile glaciare pe care peisajul ni le oferã. De asemenea, trecând pe potecile muntilor Fãgãras este imposibil sã nu vã fi întâlnit cu numeroasele cabane pe care acesta le posedã precum cabana Cascada Bâlea, cabana Lacul Bâlea, cabana Podragu, cabana Urlea, cabana Negoiu etc.
Pentru început este bine pentru fiecare dintre cei care îsi planificã sã viziteze oricare dintre cabanele muntilor, sã cunoascã un regulament, sau sã si-l aminteascã, pentru cei care l-au cunescut deja. Respectã cabana tot asa cum îti respecti propria ta casã. Fii modest si nu cere lucruri pe care nu ti le poate oferi cel mult un hotel. Nu uita cã aici – în creierul muntilor – portmoneul tãu nu mai conteazã si cã toti suntem egali. Pioletul, schiurile, zãpada, gheata, noroiul n-au ce cãuta în sufrageria cabanei; leapãdã-te de ele, prin urmare, înainte de a intra. Nu transforma locul de odihnã si recreatie, care este cabana, într-o cârciumã. Nu ocupa toate mesele si bãncile cu ranita, pioletul, merindele, hãrtile si picioarele tale. Oricât ai fi de tânãr gândeste-te cã nu este aici locul sã faci dragoste. Lasã în pace chelneritele, iar pe chitarã nu pune mâna decât dacã te pricepi. Cartea de impresii sã nu o utilizezi pentru rime proaste sau laude. Este mult mai util sã notezi de unde vii si încotro te duci, mai ales dacã te pregãtesti pentru o ascensiune grea. Urma lãsatã în acest fel de un turist întâlneste trimiterea, la nevoie, a ajutoarelor si poate linisti pe cei îngrijorati de soarta lui.
Cabana Cascada Bâlea
Este asezatã pe malul estic al pârâului Bâlea, la nord de renumita cascadã cu acelasi nume, la cotul de la kilometrul 130,4 al Transfãgãrãsanului. Este situatã la altitudinea de 1234 m. Cabana este formatã dintr-o clãdire modernã cu 5 etaje. La parter se aflã bucataria, un hol, grupuri sanitare si incãperea cu instalatii tehnice. Etajul intai cuprinde un hol, receptia, restaurantul, locuinta cabanierului, magazia, grupuri sanitare si are intrarea pe o scarã exterioarã, separatã de intrarea la parter. La celelalte etaje se aflã dormitoare, in total 32 de garsoniere si 3 apartamente de cate 2 camere. Capacitatea de cazare 65 de locuri categoria I (excluzand ultimul etaj ocupat de personalul cabanei). Cabana dispune de iluminat electric de la reteaua publicã, apã curentã si incãlzire centralã. Fiecare apartament si garsonierã are baie proprie. Prima cabanã turisticã de la Cascada Bâlea a fost construitã de cãtre Societatea Carpatinã Transilvãneanã (S.K.V.). In anul 1883, fiind inauguratã la 16 septembrie anul respectiv. In ordine cronologicã, era a 3 a cabanã din M-tii Fãgãrasului si a 10 a din Carpati. A ars in anul 1902. In anul 1904 in acelasi loc, S.K.V.-ul a ridicat a douã cabanã, care a fost inauguratã la 29 august 1905 si care a ars in anul 1918. Din zidurile de piatrã ale bucãtãriei celei de a douã cabane care au rãmas in picioare, a fost improvizat in perioada 1922-1924 un adãpost. Pe amplasamentul primelor douã, S.K.V.-ul a construit in anul 1925 a treia cabanã si a inaugurat-o la 25 august acelasi an. Aceastã a treia cabanã a fost demolatã in anul 1979, dupã ce a functionat o perioadã alãturi de cabana cea nouã. Vechile ziduri de piatra ale bucãtãriei au ramas si de data aceasta in picioare, ca un protest impotriva demolãrii cabanei. Cabana actualã – cu 5 etaje – a fost construitã intre 7 august 1971 si 15 iulie 1972 pe un amplasament la vest de cabana veche. La inceput a gãzduit pe constructorii Taransfãgãrãsanului si mai tarziu a intrat in circuitul turistic.
Cabana Lacul Bâlea
Este asezatã pe peninsula ce înainteazã în lacul Bâlea dinspre nord-est fiind înconjuratã din trei pãrti de apã. Este situatã la altitudinea de 2027 m. Cabana este formatã dintr-o singurã clãdire cu etaj. Parterul cuprinde sufrageria, barul, bucãtãria, magazia, camera cabanierului, patru dormitoare si grupurile sanitare. La etaj se gãsesc trei dormitoare si camerele personalului de serviciu. Are o capacitate de cazare de 70 de locuri in paturi. Cabana este dotatã cu instalatie de apã curentã si luminat electric de la reteaua telecabinei.
Prima cabanã la Lacul Balea a fost ridicatã in anul 1904 de catre S.K.V. (Societatea Carpatinã Transilvãneanã), si inauguratã in 29 august 1905. Era o constructie de piatrã cu o singurã camerã. In anul 1937 cabanei de piatrã i-a fost adaugatã incã o cladire de lemn. Actuala cabanã a fost construitã in anii 1948-1949, fiind inauguratã la 27 noiembrie 1949. Montarea liniei telecabinei a avut loc in anul 1975. Pentru a ajunge la aceste cabane cel mai indicat este sã consultati o hartã a muntilor Fãgãras si sã cãutati mijlocul de transport cel mai convenabil.
Prima cabanã la Lacul Balea a fost ridicatã in anul 1904 de catre S.K.V. (Societatea Carpatinã Transilvãneanã), si inauguratã in 29 august 1905. Era o constructie de piatrã cu o singurã camerã. In anul 1937 cabanei de piatrã i-a fost adaugatã incã o cladire de lemn. Actuala cabanã a fost construitã in anii 1948-1949, fiind inauguratã la 27 noiembrie 1949. Montarea liniei telecabinei a avut loc in anul 1975. Pentru a ajunge la aceste cabane cel mai indicat este sã consultati o hartã a muntilor Fãgãras si sã cãutati mijlocul de transport cel mai convenabil.
Cabana Urlea
Este asezatã pe culmea Mosului, în Poiana Curmãturii, la sud de Coltii Brezei, avand o altitudine de 1533 m. Cabana este formatã din douã corpuri de clãdiri: cabana veche, situatã sub culme, pe partea esticã, e construitã din barne, numai cu parter si are patru dormitoare; cabana nouã, situatã pe culme, construita tot din lemn, cu parter si etaj are la parter sufrageria si bucataria, iar la etaj patru dormitoare.
Are o capacitate de cazare de 64 locuri in 36 paturi 28 priciuri si are incalzire cu lemne. Cabana nouã este prevazutã cu instalatie electricã de iluminat, dar, deocamdatã, se folosesc lampi cu petrol.
Cabana veche a fost construitã in anii 1926-1927 de Societatea Carpatinã Transilvãneanã (S.K.V.) si inauguratã in 3 iulie 1927. In prezent este cea mai veche cabanã in functiune din Muntii Fagarasului. Cabana nouã, realizatã in anul 1935 de aceeasi societate turisticã, a fost inauguratã la 4 august acelasi an. In anii 1981-1983 au fost efectuate lucrãri de renovare a celor douã clãdiri, cabana nouã fiind extinsa spre vest.
Are o capacitate de cazare de 64 locuri in 36 paturi 28 priciuri si are incalzire cu lemne. Cabana nouã este prevazutã cu instalatie electricã de iluminat, dar, deocamdatã, se folosesc lampi cu petrol.
Cabana veche a fost construitã in anii 1926-1927 de Societatea Carpatinã Transilvãneanã (S.K.V.) si inauguratã in 3 iulie 1927. In prezent este cea mai veche cabanã in functiune din Muntii Fagarasului. Cabana nouã, realizatã in anul 1935 de aceeasi societate turisticã, a fost inauguratã la 4 august acelasi an. In anii 1981-1983 au fost efectuate lucrãri de renovare a celor douã clãdiri, cabana nouã fiind extinsa spre vest.
Cabana Podragu [www.podragu.ro]
Este asezatã in caldarea principalã a Podragului, pe o prispã de stancã in partea vesticã a lacului cel mare, avand o altitudine de 2136 m. Cabana este formatã dintr-un corp principal si o anexã. Caldirea principalã, cu parter si etaj, este construitã din zid de piatrã. La parter se aflã douã dormitoare, sufrageria, bucãtaria, camera cabanierului si grupurile sanitare. Pivnita cabanei este folosita ca magazie. Anexa, avand numai parter, este construitã din lemn si cuprinde trei dormitoare cu priciuri, un cuptor pentru paine si o magazie. Are o capacitate de cazare 70 de locuri iarna si 120 de locuri vara. Cabana dispune de instalatie electricã pentru iluminat, dar panã in prezent nu s-a rezolvat corespunzator problema generatorului electric, astfel cã iluminatul se face cu lãmpi cu petrol.
In anul 1885, Societatea Carpatinã Transilvãneanã din Sibiu a construit la Lacul Podragu un adãpost de piatrã, care nu a durat mult, ci s-a dãramat.
In anii 1937-1939 Turing-Clubul Romaniei a luat hotararea de o construi o cabanã turisticã la Lacul Podragu, in care scop a arendat terenul necesar de la locuitorii comunei Ucea de Sus, a intocmit planurile si a executat cabana la Tãlmaciu, urmand ca apoi sã fie transportatã in bucãti si montatã la locul stabilit. Totodatã, asociatia a pornit la deschiderea si amenajarea drumului si cãrãrii care duce pe Valea Podragului panã la lac. Datoritã unor piedici apãrute in calea realizarii acestei cabane, T.C.R.-ul a renuntat la proiectul initial si a transportat cabana in apropierea varfului Suru, montand-o pe locul numit Fruntea Moasei.
Actuala cabnã Podragu a fost construitã prin anii 1948-1949 de cãtre Banca Nationalã, pentru salariatii sai, fiind datã in folosintã in anul 1950. Ulterior, ea a fost preluatã de catre Consiliul Central al Sindicatelor si folositã drept cabanã turisticã, asa cum se infatiseazã si in prezent.
In anul 1885, Societatea Carpatinã Transilvãneanã din Sibiu a construit la Lacul Podragu un adãpost de piatrã, care nu a durat mult, ci s-a dãramat.
In anii 1937-1939 Turing-Clubul Romaniei a luat hotararea de o construi o cabanã turisticã la Lacul Podragu, in care scop a arendat terenul necesar de la locuitorii comunei Ucea de Sus, a intocmit planurile si a executat cabana la Tãlmaciu, urmand ca apoi sã fie transportatã in bucãti si montatã la locul stabilit. Totodatã, asociatia a pornit la deschiderea si amenajarea drumului si cãrãrii care duce pe Valea Podragului panã la lac. Datoritã unor piedici apãrute in calea realizarii acestei cabane, T.C.R.-ul a renuntat la proiectul initial si a transportat cabana in apropierea varfului Suru, montand-o pe locul numit Fruntea Moasei.
Actuala cabnã Podragu a fost construitã prin anii 1948-1949 de cãtre Banca Nationalã, pentru salariatii sai, fiind datã in folosintã in anul 1950. Ulterior, ea a fost preluatã de catre Consiliul Central al Sindicatelor si folositã drept cabanã turisticã, asa cum se infatiseazã si in prezent.
Cabana Negoiu [www.negoiu.ro]
Este asezatã pe creasta Piscului Serbotei, in partea superioarã a pãdurii de conifere, avand o altitudine de 1546 m. Cabana cuprinde trei corpuri de caldiri: clãdirea principalã sau cabana nouã, iar ceva mai spre sud, amplasate intr-o mica sã, se gasesc cabana veche si o cladire anexã. Cabana nouã, cu parter si doua etaje, este construitã din zid de piatrã si din lemn. Fiecare etaj are spre sud cate un balcon lung cat intreaga cladire. La parter se gãsesc un hol, sufrageria, bucãtãria si locuinta cabanierului. Cela douã etaje, compartimentate identic, cuprind cate cinci dormitoare spre sud si cate sapte spre nord. Fiecare nivel are grup sanitar propriu. Cabana veche, construitã din lemn, are la parter sase dormitoare cu paturi, iar in pod priciuri. Capacitatea de cazare este de 140 de locuri in pat in cabana nouã, iar in cabana veche si anexã de 80 de locuri vara si 20 locuri iarna. Are incãlzire cu lemne in sobã de teracotã, apã curentã in cabana nouã si luminã electricã de la microhidrocentrala proprie.
Cea dintai "Cabanã Negoiu" a fost construitã in anul 1881 de cãtre Societatea Carpatinã Transilvãneanã din Sibiu si inauguratã la 10 septembrie acelasi an, fiind una din primele cabane apãrute in Carpatii nostri. Ea a suportat douã mutari, prima in anul 1890, cand o cabanã mai mare i-a luat locul, dupã care a devenit locuinta cabanierului. A doua cabanã, inauguratã in 20 octombrie 1890, a fost maritã de douã ori, in 1907 si in 1914-1915, si si-a indeplinit rolul de gãzduire a turistilor panã in anul 1957 cand a cedat locul cabanei actuale cu douã etaje. In anul 1937 a intrat in functiune a treia cabanã – actuala "cabanã veche". Cabana nouã, cu doua etaje, a fost ridicatã in perioada 1957-1962, iar inaugurarea ei a avut loc la 10 mai 1963.
Clãdirea primei cabane a suportat cu stoicism vitregiile timpului si si-a incheiat existanta deoadatã cu terminarea cabanei noi.
Cea dintai "Cabanã Negoiu" a fost construitã in anul 1881 de cãtre Societatea Carpatinã Transilvãneanã din Sibiu si inauguratã la 10 septembrie acelasi an, fiind una din primele cabane apãrute in Carpatii nostri. Ea a suportat douã mutari, prima in anul 1890, cand o cabanã mai mare i-a luat locul, dupã care a devenit locuinta cabanierului. A doua cabanã, inauguratã in 20 octombrie 1890, a fost maritã de douã ori, in 1907 si in 1914-1915, si si-a indeplinit rolul de gãzduire a turistilor panã in anul 1957 cand a cedat locul cabanei actuale cu douã etaje. In anul 1937 a intrat in functiune a treia cabanã – actuala "cabanã veche". Cabana nouã, cu doua etaje, a fost ridicatã in perioada 1957-1962, iar inaugurarea ei a avut loc la 10 mai 1963.
Clãdirea primei cabane a suportat cu stoicism vitregiile timpului si si-a incheiat existanta deoadatã cu terminarea cabanei noi.
Regula cea mai importantã pe care trebuie sã o respectati este “Ingrijeste natura pentru cã ea ne mentine în viatã”.