Clubul pentru Protectia Naturii si Turism Brasov | Activitati CPNT
15
bp-legacy,archive,paged,category,category-activitati-cpnt,category-15,admin-bar,no-customize-support,paged-53,category-paged-53,ehf-footer,ehf-template-bridge,ehf-stylesheet-bridge,ajax_fade,page_not_loaded,,qode-title-hidden,qode-theme-ver-11.0,qode-theme-bridge,elementor-default,elementor-kit-15664,no-js

CLUBUL PENTRU PROTECTIA NATURII SI TURISM BRASOV (C.P.N.T.) / CENTRUL DE TINERET BRASOV,    Va invita la SEARA FOLKÎti este dor de noptiile de la un refugiu uitat în munti cu cântece la focul de tabãrã?Te asteptãm joi 15 decembrie, ora 19:00 la Centrul de Tineret Brasov...

Muntele, pe langa frumusetile sale, prezinta si pericole, iar omul care cauta aceste frumuseti trebuie sa fie pregatit in asa fel, sa fie in stare de a invinge pericolele. A invinge pericolele inseamna a preveni accidentul sau neprevazutul. 

Pericolele muntelui se pot imparti in doua mari categorii:

Pericole obiective, care sunt legate de munte sau de natura. Acestea sunt:
  •  Oscilatii mari de temperatutra si razele ultraviolete;
  •  Descarcari electrice
  •  Ceata
  •  Furtuna
  •  Caderi de piatra
  •  Avalanse
  •  Precipitatii atmosferice
  •  Trasee alpine dificile

Pericole subiective, care sunt legate de om. Acestea sunt:

  •  Stare de sanatate necorespunzatoare;
  •  Lipsa de antrenament fizic si psihic;
  •  Necunoasterea traseelor;
  •  Necunoasterea tehnicii alpine si de schi;
  •  Necunoasterea sau subestimarea pericolelor obiective;
  •  Supraestimarea fortelor poprii, bravada, solitarism, parasirea grupului;
  •  Nerespectarea regulilor pe partiile de schi;
  •  Nerespectarea regulilor in pesteri sau avene 
  •  Nerespectarea regulilor pe mijloacele de transport pe cablu.

Aceste pericole pot fi: Accidente cauzate de trasnet, Avalanse si lavine, Fracturi, Luxatii, Entorse, Degeraturi, Hipotermii, Insolatii, Inghetarea generalizata, Hemoragii, Muscatura de vipera, Animalele salbatice, Jnepenisul, Alunecarile in lacurile alpine, Carcelul sau crampa musculara, Contuziile, Rosaturile.

Metodele de prevenire sunt multiple si se pot imparti in urmatoarele trei categorii:
Educative:

  1.  Raspandirea cunostintelor despre munte in mod organizat (sedinte, convorbiri cu turistii in cabane, tabere pentru elevi si studenti); editarea manualelor, brosurilor, hartilor, afiselor, folosirea presei, proiectarea diapozitivelor, filmelor, organizarea expozitiilor fotografice;
    Instruirea cabanierilor, sub toate aspectele pentru prevenirea accidentelor in munti;
  2.  Transmiterea sau afisarea buletinului meteorologic despre starea vremii, a zapezii, pericolului de avalanse.
Realizarea unor obiective in munti:

  • Construirea cabanelor si refugiilor la locuri necesare, inexistente in prezent;
  • Intretinerea marcajelor si efectuarea noilor marcaje si table indicatoatre;
  • Afisarea hartii, la cabane, despre zona respectiva;
  • Instalarea tablelor avertizoare pe partiile de schi si in zone care prezinta pericole;
  • Modernizarea partiilor de schi, asigurarea stalpilor de funicular cu material amortizant, montarea plaselor de protectie in locurile periculoase;
  • Construirea digurilorantiavalanse in zone cu afluenta turistica;
  • Amenajarea partiilor de schi pentru incepatori.

Actiuni speciale:


  • Patrularea pe zone dificile si in perioada de afluenta turistica;
  • Prezenta echipelor Salvamont pe partiile de schi in perioada de afluenta mare;
  • Atentionarea turistilor si schiorilor care nu au echipament corespunzator sau nu au un comportament adecvat;
  • Luarea de masuri severe impotriva acelor persoane care distrug marcajele, semnele avertizoare si nu respecta regulile pe partiile de schi.
Patrularea pe zone dificile si in perioada de afluenta turistica;
Mã aflu pe creasta masivului Piatra Craiului si alãturi de mine se aflã Rupicapra, o cãpritã neagrã, micã si tare nãzdrãvanã, care mi-a acordat cateva minute pentru a-mi rãspunde la niste întrebãri legate de viata cotidianã a caprelor negre.

        Atestat pentru prima data in anul 1234 in asa zisul "Catalogus Ninivensis" orasul isi intinde existenta istorica pana in vremurile indepartate ale epocii neolitice si a bronzului, gasindu-se urmele unor asezari omenesti in zona dealurilor Melcilor si Sprenghi. Aflat intre marile trecatori ale Carpatilor (Bran, Predeal, Oituz, Buzau) Brasovul devine inca in urma cu 700 de ani un punct de legatura intre Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova, precum si cu centrul Europei si Orient si totodata un puternic centru mestesugaresc, comercial si cultural.