Pentru acest capitol am sa abordez toate aceste mici placeri si fleacuri care contribuie la notiunea de confort pe munte. Nu vaàfii nicidecum vorba de matasuri sau puf (mai ales ca eu prefer sinteticul în ceea ce priveste sacul de dormità!), nici de televizor portabil cu ecran plasma sau mai stiu eu ce dracovenii dupa ultimele racnete ale tehnologiei moderne. Ca sa procedam cu…cap, sa începem cu elà!
Precum scrisesem chiar la începutul acestei serii de articole deprezentare, cele mai importante pierderi calorice, cam 30% sa fac prin cap. Ceea ce impune o protectie demna de acest nume. Vara si iarna, cascheta cu cozoroc îti protejeaza fata nu numai împotiva atacurilor solare, dar în plus, lux suprem, împiedica gluga sa cada peste ochi. Impotriva frigului, cel putin o caciula este necesara, lâna sau din polar, este cum vrei. In caz de vremuri grele, vânt si zapada deci frig, o balaclava (cunoscuta drept cagula – Thomas) este totusi cea mai buna protectieà!
ÃÂ
Seara sau dimineata în zori, tot pe cap pui si frontala. Iarna trecuta, pentru antrenamentele mele nocturne la schi de fond, am folosit o frontala cu 3 LED albe, alimentate cu 3 baterii AAA de 1.5V. Cam de doua ori pe saptamâna timp de 2 ore, adica un total aproximativ de 90 de ore. Este necesar sa va spun ca lumineaza ca în prima oraà? (Afirmatia este îndrazneata, pentru ca ochiul se adapteaza variatilor luminoase, o masuratoare ar dovedii contrariul primei impresiià!) (Petzl Tikka Plus sau un Noxys va pot asigura acest confort luminos – Thomas)
Durata de viata a unei LED este de circa 100.000 de ore, sau 11 ani de întrebuintare 24 de ore pe zi!àFabricantul Black Diamond arata în catalogul lui cabateriile au o durata de viata variabila, între 15 si 100 de ore, în functie de intensitatea luminoasa dorita, adica în functie de numarul de diode aprinse, 2 sau 4, precum la acest model Xenix. Progresul nu trebuie însa sa ne faca sa uitam antica lumânare, care prezinta doua avantaje esentiale: sub cort sau într-o gaura sapata în zapada (nu neaparat igloo) încalzeste nitel aerul ambiant la propriu si la figurat, si pot fi folosita drept sursa de încalzire a lichidelor în situatii extreme (Atentie insa ca lumanarile actuale fac foarte mult fum si va puteti afuma rau folia de cort daca nu sunteti atenti – Thomas). Lumânarile zise de supravietuire, de cele mai multe ori sub forma de cutie metalica, asigura o lumina linistitoare pâna la 120 de ore! Pe vremuri existau lumânari din seu care puteau fi folosite si la gatità!!! Se mai gasesc oareà?
In ambele cazuri, evita sa le folosesiti fara un suport adecvat, precum cele doua ilustrate mai sus, si mai ales prea aproape de pânza cortuluià: un accident grav te pândeste: incendiul! Anuarele muntelui sunt pline de cazuri dramaticeà!!! Pentru a încheia capitolul lumina, înca un fleac, aceasta mini-lanterna, aici cu un LED albastru, pe care e bine sa o ai mereu în rucsac pentru a nu cauta pe orbecaite. Vara, niste lumânari cu miros de lamâita te vor proteja cu eficacitate împotriva tântarilor. Si asta, este o treaba mare!
Ajunsi la nivelul ochilor, hai sa vedem (!) câteva notiuni despre lumina si razele nocive. Lumina este o vibratie solara electromagnetica a carei lungime de unda se întide de la 180 la 1800 nm (1nm = 1 / 1.000.000 de mm). Lumina alba este în realitate compusa din totalitatea culorilor care compun spectrulàluminos = ultra-violet + lumina vizibila + infra-rosu. Exprimat în procentaje, radiatile solare se descompun astfel: ultra-violet – 5%,lumina vizibila – 39% si infra-rosu – 56%.
La o extremitate a spectrului se afla radiatia ultra-violeta, la cealalta cea infra-rosie, ambele fiind daunatoare pentru ochiul uman, dar la nivel diferit. Sensibilitatea acestuia este maximala catre 550 nm, adica undeva între gaben si verde, dar perceptia lui depinde de fiecare individ. De unde si expresia, Gusturile si culorile… Dintre radiatiile ultra-violete, cele numite UVA (315 la 380 nm) sunt cele mai nocive pentru ochi. Efectul lor este cumulativ în timp. Lumina albastra-violeta (380 la 500 nm) are aceleasi efecte negative precum UVA, dar sunt necesare viziunii culorilor. Fotonii luminii verzi (500 la 600 nm) sau rosii (600 la 780 nm) nu poseda suficienta energie pentru a fi daunatori ochilor. In sfârsit, lumina infra-rosie (mai mult de 780 nm) nu este nociva în sine, dar energie termica degajata poate fi suparatoare pentru ochi, în termeni de confort vizual. Zapada reflecteaza cam 85% din UVA, stiind ca intensitatea lor creste cu 10% la fiecare 1000 de metri, ceea ce incita la cea mai mare prudenta.
La nivel european, clasificarea lentilelor de protectie solare se face în cinci categorii, de la S0 la S4, în functie de gradul de transmisie al luminii vizibile (EN 1836). Astfel lentila S0 care transmite între 80 si 100% din lumina vizibila, este incolora sau foarte putin colorata, si se adreseaza mai ales protectiei fizice a ochiului. In schimb, o lentila S4 lasa sa treaca doar între 3 si 8% din lumina vizibila. Foarte închisa la culoare, este destinata mersului pe ghetar sau zapada în plin soare. In general, protectia contra luminii vizibile este utila pentru a evita orbirea provocata de o luminozitate prea puternica. Absortia partiala a luminii vizibile corespunde mai degraba la o notiune de confort vizual.
La ora actuala, cea mai eficace lentila de protectie solara este fara îndoiala modelul Polarlynx al fabricantului francez Pouilloux, ale carui productii sunt cunoscute sub numele Vuarnet (Jean Vuarnet, campion olimpic de coborâre la Squaw Valley, 1960). Lentilele, de calitate optica, adica slefuite (lentilele slefuite prezinta o grosime constanta pe toate suprafata, ceea ce nu este întotdeauna cazul cu lentilele obtinute prin presare) pot fi adaptate la vederea fiecaruia, în functie de deficientele vizuale determinate de oftalmolog. Calite, ele sunt reputate incasabile. Montura este din nylon, o materie care-si pastreaza supletea chiar si în conditii de frig extrem. In afara acestor lentile din sticla, polycarbonatul CR-39 este foarte folosit în productia de lentile de protectie solara. De foarte buna calitate, în general, si foarte usori, acesti tip de ochelari reprezinta cel mai bun compromis protectie/pret. Cum traim o epoca unde copiatul, piratajul si turcismele sunt în floare, iata o mica smecherie pentru a verifica, vizual, calitatea lentilelor solare: întoarce-le cu fata concava, interioara, catre tine si uitate prin reflexie la o ferestra. Daca lentila este de calitate, vei vedea fereastra deformata (asta este normal din cauza concavitatii) dar cu liniile în continuitate. Daca liniile formeaza zig-zaguri, sunt bune de aruncat la gunoi. Simplu, nuà?
Buzunarele pot fi folosite pentru pentru a-si încalzii mâinile sau pentru a stoca momentan obiecte de prima necesitate. Printre acestea se numara si GPS-ul. Receptorul GPS este o versiunea moderna a batrânului sextant. Colorat si cu ecran luminos, sextantul modern si-a pierdut libertateaàcaci este de doua ori dependent: de o sursa de energie (bateriile) si de informatie (semnalul satelitar). GPS-ul este o alta fateta a omului modern, devenit un adevarat handicapat fara toate aceste masinarii. Pura inventie militara americana, Global Positioning System are ca scop localizarea în spatiu fata de un anumit numar de sateliti. Reteaua se compune din 24 de sateliti, lansati între 1978 si 1994. Durata de viata a unui satelit este de circa 10 ani, dupa care este înlocuit.
Pozitia poate fi definita dupa 2 sau 3 coordonate (latitudine – pozitia laterala fata de ecuator, longitudine – îndepartarea fata de meridianul 0 si altitudine – ridicarea fata de nivelul marii). Receptoarele GPS functioneaza în vizibilitate directa, altfel spus, cel putin trei sateliti trebuie sa fie vizibili pentru a efectua masurile de latitudine si longitudine. Un al patrulea este necesar pentru a calcula altitudinea. In medie, opt sateliti sunt vizibili, în orice clipa în oricare punct de pe Glob.
Acest grafic arata traiectoriile satelitilor care fac turul complecta al Terei în 12 ore, deci de doua ori în 24 de ore.àReceptorul poate afisa pozitia sa în functie de coordonate latitudine/longitudine, caroiaj UTM (Universal Transverse Mercator, dupa numele geografului flamand Gerhard Kremer, 1512 – 1594, cunoscut sur numele Mercator Gerardus, unde fiecare patrat are o latura de 50 de km. Aici, ca exemplu, partea sudica a Finlandei), coordonate militare (MG, Military Grid, detaliu partial Europa) sau doar ca un punct pe o harta electronica.ÃÂ
ÃÂ
Pâna în 2000, precizia pozitionarii pentru aplicatii civile era de 100m (masura luata ca sa previna atacurile teroriste de la distanta – Thomas). Astazi, precizia este de circa 15m fara nici o corectare adusa semnalului, dar receptoarele compatibile WAAS (protocol american) sau EGNOS (protocol european care prefigureaza viitorul sistem de pozitionare european, GALILEO din 2008) ajung la o precizie de circa 3m. (In 1994, preturile receptoarelor variau de la 1000 USD – precizie 100m la 15.000 USD – precizie 10cmà!). Doua standarde de caroiaj se aplica astazi la nivel mondialà: UTM între parelele 84ð Nord si 80ð Sud, UPS (Universal Polar Stereographic) între 84ð si 90ð Nord si între 80ð si 90ð Sud. Imposibilitatea de a aplica un sistem unic de coordonate este aceasi cu imposibiliatea de a desfasura pe o foaie de hârtie o coaja de portocalaà!In afara de posibilitatea de a reveni la punctul de plecare, cu conditia de a fi marcat (înregistrat) în prealabil punctele de trecere remarcabile, receptoare GPS nu au nici o utilitate daca nu sunt folosite (concomitent) cu o harta. Absenta hartii poate fi compesata doardaca în prealabil, pe vreme senina, traseul a fost înregistrat. Informatiile astfel înscrise, permit o navigatie conforma datelor afisate pe ecran, în cele mai defavorabile conditii meteo.
Exista pe piata doua familii de receptoare portabile GPS destinate activitatilor pe munte. Cel mai practic m-i se pare a fi cel care poate fi purtat pe brat, ca acest Garmin Foretrex 101 alimentat cu 2 baterii AAA (versiunea 201 are un acumulator litium) sau Casio Pat-2GP. Programul Trek Manager permite o analiza grafica a datelor înregistrate de receptorul SuuntoX-9.
Celalalt model, mai voluminos, îsi are cu adevarat locul în buzunar sau în jurul gâtului. Modelului suedez Silva Atlas Pro, de exemplu, i se poate încarca cartografia unei regiuni precise, ceea ce face inutil caratul unui set de harti. Sa speram ca într-un viitor, în mod sigur îndepartat, sa putem încarca GPS-urile Garmin cu Harta Digitala a României. Garmin Geko 301 calculeaza si altitudinea. Meridian Color de la Magellan se poate falii cu un superb ecran în culori dar nu la un pret de lauda: 460 Eà!
Fata de instrumentele clasice de orientare, harta, busola si altimetrul, GPS-ul este dependent de o sursa de energie. Autonomia bateriilor sau acumulatorilor nu depaseste, în cele mai favorabile cazuri,à15-20 de ore. E bine sa gasesti loc pentru un set de acumulatori suplimentari (daca este vorba de marime AA sau AAA, e preferabil sa fie de tipàNiMH si de cel putin 2000mA). Cum nu ai la îndemâna o priza de 220V,àun încarcator solar este si el binevenit, mai ales daca este pliabil precum acest Coleman Exponent Flex, care-ti poate încarca si iubitul tau GSM, de care nici în creierul muntelui nu te poti vrei sa te desparti! (mai exista o solutie romaneasca pentru cazurile acestea, anume un incarcator telefon pentru urgente, cu dinam, costa 249.000 lei si detaliile le gasitiàin link-ul de mai jos http://www.hypersport.ro/modules.php? name=catalog&file=product_info&products_id=2426 – Thomas)
Pentru ca tot veni vorba de altimetru, hai sa vedem care-i treaba cu sucita asta de presiune atmosferica, la originea tuturor necazurilor pe munte, începând cu cele meteorologice! Invelisul de aer care înconjoara Pamântul exerseaza asupra lui o forta care se numeste presiune atmosferica, a carei valoare se masoara cu unitatea numita Pascal, dupa numele savantului francez din secolul al XVII-lea, Blaise Pascal. Primul instrument pentru masurarea presiunii, denumit barometru, apare prin 1647. Acest instrument folosea mercurul, de unde expresia consacrata de milimetri coloana de mercuràpentru a indica presiunea. Presiunea cea mai mare, denumta presiune atmosferica standard, se gaseste la nivelul marii si reprezinta valoarea presiunii unei coloane de mercur de 760mm la temperaturade 0ðC, adica 1013.25 hectoPascale (hPa). Prin 1843, francezul Lucien Vidie inventeaza barometrul aneroid: variatiunea presiunii modifica temporar dimensiunile unei capsule metalice golite de aerul interior. Acestea variatiuni dimensionale suntàtransmise prin intermediul unui sistem de pârghii unui ac pe un cadran indicator etalonat în hPa. Presiunea atmosferica este mai scazuta în altitudine, ceea ce permite afisarea variatilor presiunii în echivalent-metri. Presiunea diminueaza de 1 hPa la fiecare 8 m, ceea ce permite cunoasterea presiunii în functie de altitudine sau vive-versa. Altimetrul este un barometru etalonat în metrià!
Graficul indica variatiuneaàpresiunii între locul de plecare (1500m) si vârful Pic de Neige Cordier (3614m). La Mamaia presiunea este de 1013 hPa, la Medias de 1001.5 hPa, pe Moldoveanu de 746 hPa, Mont Blanc de 541 hPa si Everest doar 331 hPa. Cea mai înalta presiune înregsitrata a fost de 1083 hPa în 31 decembrie 1968 la Agata (Siberia), iar cea mai joasa în inima tifonului Joan, Filipne, 870 hPa în14 octombrie 1970. Daca vrei sa stii care-i presiunea la tine acasa, du-te pe www.heavens-above.com/countries.asp unde vei gasi altitudinea statului tau, dupa care faci niste mici calcule. Hai norocà!
Printe foarte numeroasele modele de altimetre disponibile pe piata acest superb Thommen Classic est un barometru aneroid, deci mecanic, fara nici o baterie. Prin 1990, o asemenea bijuterie elevetiana, neagra, cu snur portocaliu mi-a fost furata cu tot continutul rucsacului, între înregistrare si îmbarcare la Otopeni. La Paris am ajuns doar în pataloni. Daca-l mai ai, trimite-mi-l înapoi te rogà!à:-)àPrintre alte realizari helvetice, Victorinox propune un briceag cu altimetru, Tissot un T-Touch cu ecran tactil. Carui munte apartine altitudinea care apare pe Tissot? (hint -1853 mà🙂 – Thomas)
Daca iarna problema cu apa este relartiv usor de rezolvat topind zapada, si ai impresia, falsa ca nu te pândeste nici un pericol gastric, vara mai adaugi oile, vacile si alte fiinte umane care lasa urme periculoase, si iata decorul pus pentru întrebareaà: da’ apa asta-i buna de baut? Apa poluata cu bacterii si alte vietuitoare minuscule trebuie tratata chimic. La ora actuala pastilele MicropurKatadyn reprezinta garantia totala în ce priveste depoluarea apei.
O pastila, care se pastreaza5 ani în pliculetul ei, purifica 1 litru de apa. Tratamentul dureaza între 15 minute (apa de râu sau lac) si 30 de minute (apa tulbure statuta). Bidonul de 0.6 litru contine un filtru care se schimba dupa 200 de filtrari. Si pentru ca suntem la capitolul apa, deci spalat, va reamintesc parintescul sfat dintr-unul din capitolele precedente: spalati picioarele de 2 ori pe zi, sau cel putin înainte de culcare. Si schimba sosetele la doua zile! Un prosop din microfibre este mult mai adaptat pe munte decât cel din bumbac, pentru ca absoarbe foare bine apa si se usuca foarte repede, mai ales în baiata vântuluià!
Stii ce trebuie facut împotriva vântului, si o faci. Stii ce trebui sa faci de asemenea împotriva soarelui. Dar o facià? De ochelari nu ai uitat, mai ales daca sunt Tuborg (!) (Gretta, nu te-a uitat Mihaià🙂 – Thomas), dar poate ti-a scapat chestia cu crema. Daca vii de pe munte, vara sau iarna, si arati ca un gogosar, sa nu-mi spui ca bate soarele, eu îti raspund ca nu te-ai dat cu crema! Din familia radiatilor ultra-violete, cele mai ultra-VIOLENTE sunt cele numite B. Cremele solare cele mai performante la ora actuala stopeaza cam 95% din UVB, 60% din UVA si o mare parte din infra-rosii. Trei factori influenteaza transmisia radiatilor UV: umiditatea favorizeaza patrunderea lor (hainele uscate mai putin), culoarea (cea închise opreste bine UV, cea deschisa infra-rosiile) si densitatea tesaturii (cel mai bun coeficient de protectie (CP) îl are pantalonul de jeans (!!!), 1571, matasea doar 162 si tesaturile zise polare între 578 si 828).
Coeficientul de protectie (CP) este standardizat si determinat conform unor proceduri europeene precise. El permite estimarea eficacitatii fotoprotectiei. De exemplu, daca o persoana are arsuri superficiale dupa o expunere de 15 minute fara protectie, un CP de 10 înseamna ca i-ar trebui 150 de minute (sau 2 ore si jumatate) ca sa aiba aceleasi arsuri daca este protejata cu o crema solara. Protectia totala nu exista realmente. Cremele cu coeficiente superioare la 20 sunt numite HP, high protection. Piz Buin 50+ este un exemplu. Dar nu uita ca pe teren, grosimea stratului de crema este de 2 ori mai mica decât în testele de laborator, asa ca nu te crede definitiv la adapost de arsuri! Iarna mai ales, protejeaza buzele cu o crema speciala, cea mai celebra fiind austriaca Labisan, nascuta la Viena în 1935à!
Tot prin buzunare, mai poti pune si celebrele sobe de buzunar, aceste pliculete descrise în Cadouri de Craciun. Rapel: un plic de plastic solid contine un lichid gelatinos si o pastila. Strivirea acesteia provoaca o reactie chimica care degajeaza o caldura de circa 50ð timp de o ora. Reutilizabila 1000 de ori, produsul, inofensiv în caz de absortie bucala, se regenereaza prin fierbere. Excelent pentru a-ti încalzi mâinile, ghetele înghetate dimineata sub cort, sacul de dormit înainte de culcare, etc.
Si pentru a încheia, pâna la capitolul urmator, o smecherie de ghid de adoptat pentru a-ti usura mersul în traversare. Taie o bucata de chinga plata de 10mm, lungime aproximativ 70 de cm. Desurubeaza dragoanele de la bete, scoate surubul, si cu rabdare, introdu chinga deasupra dragoanelor, dupa care pui surubul înapoi. La cealalta extremitate, faci un nod, în jurul tubului.àAstfel, când traversezi pantele înclinate si înzapezite, cobori mâna din deal si te folosesti de chinga drept suport. Pozitia bratului tau este mai odihnitoare, caci nu se gaseste la nivelul urechilor. Si ca sa termin, cu urechile, nu uita doapele: nu auzi sforaitul vecinului de prici, nici zbenguiala cortului pe furtunaà!
www.colorado.edu/geography/gcraft/notes/gps/gps_f.html
www.magellangps.comwww.garmin.com
Autor: Mihai Tanase, articol preluat de la www.alpinet.org