Precipitatiile, vantul, ceata si alte fenomene atmosferice au o mare importanta in organizarea si programarea unei excursii pe munte. Procesele de condensare si sublimare a vaporilor de apa sunt procesele fundamentale care duc la frmarea diverselor forme de nori, a ceturilor si precipitatiilor.Condensarea este procesul prin care apa din stare gazoasa trece in stare lichida, iar sublimarea este procesul prin care apa din stare gazoasa (de vapori), trece direct in stare solida (gheata).
Roua – apare in noptile senine sau atunci cand nebulozitatea este redusa, fara vant cand are loc racirea puternica a solului si implicit a aerului de la suprafata solului, realizandu-se atingerea starii de saturatie (vaporii de apa se transforma in picaturi de apa).
Bruma – se produce in aceleasi conditii ca si roua, dar racirea suprafetei terestre determina scaderea temperaturii sub 0°C.
Chiciura (promoroaca) – se prezinta sub forma de zapada sau structura cristalina, rezultata prin sublimarea vaporilor de apa sau in urma inghetarii picaturilor de apa.
Poleiul – fenomenul de acoperire a obiectelor de la suprafata solului cu un strat dens de gheata, datorita patrunderii unei mase de aer relativ cald si umed intr-o regiune puternic racita anterior.
Ceata – este formata din picaturi fine de apa sau cristale fine de gheata (de ordinul micronilor) care plutesc in aer, reducand vizibilitatea de la suprafata pamantului.
Norii – se numara printre cele mai importante fenomene atmosferice, ei oferind informatii foarte pretioase asupra evolutiei vremii. Reprezinta produsi a-i condensarii sau sublimarii din atmosfera libera.
Bruma – se produce in aceleasi conditii ca si roua, dar racirea suprafetei terestre determina scaderea temperaturii sub 0°C.
Chiciura (promoroaca) – se prezinta sub forma de zapada sau structura cristalina, rezultata prin sublimarea vaporilor de apa sau in urma inghetarii picaturilor de apa.
Poleiul – fenomenul de acoperire a obiectelor de la suprafata solului cu un strat dens de gheata, datorita patrunderii unei mase de aer relativ cald si umed intr-o regiune puternic racita anterior.
Ceata – este formata din picaturi fine de apa sau cristale fine de gheata (de ordinul micronilor) care plutesc in aer, reducand vizibilitatea de la suprafata pamantului.
Norii – se numara printre cele mai importante fenomene atmosferice, ei oferind informatii foarte pretioase asupra evolutiei vremii. Reprezinta produsi a-i condensarii sau sublimarii din atmosfera libera.
Formarea unui nor este determinata de trei conditii:
a) in atmosfera trebuie sa existe o anumita cantitate de umiditate, necesara atingerii punctului de saturatie
b) in atmosfera trebuie sa se gaseasca asa numitele nuclee de condensare ( care sunt particule de mici dimensiuni, care se gasesc in suspensie in atmosfera – praf, microorganisme ,etc.)
c) trebuie sa aiba loc o racire suficienta a atmosferei pentru realizarea sublimarii.
In functie de etajul altitudinal in care se dezvolta, s-au definit mai multe tipuri de nori.
a) in atmosfera trebuie sa existe o anumita cantitate de umiditate, necesara atingerii punctului de saturatie
b) in atmosfera trebuie sa se gaseasca asa numitele nuclee de condensare ( care sunt particule de mici dimensiuni, care se gasesc in suspensie in atmosfera – praf, microorganisme ,etc.)
c) trebuie sa aiba loc o racire suficienta a atmosferei pentru realizarea sublimarii.
In functie de etajul altitudinal in care se dezvolta, s-au definit mai multe tipuri de nori.
In continuare vor fi prezentate aceste tipuri de nori impreuna cu caracteristicile specifice fiecaruia:
A) Etajul superior, dezvoltat la peste 8(6) km cuprinde genurile:
CIRRUS
CIRRUS
-
culoare albastra stralucitoare, structura filamentoasa ( forme de suvite, vertebre, fulgi)
-
se deosebesc de cei din etajul mijlociu prin grosimea mica, transparenta, cu structura filamentoasa clar pronuntata
-
prevestesc schimbarea de vreme, sunt mesageri ai timpului ploios
CIRROCUMULUS
-
spre deosebire de cirrus, au structura ondulata sau in forma de smocuri, gramezi dispuse in siruri
-
prevestesc inrautatirea vremii
CIRROSTRATUS
-
au forma de panza continua, fiind relativ transparenti, omogeni si compacti
-
prevad schmbarea vremii
B) Etajul mijlociu, dezvoltat intre 2 si 7 km
ALTOCUMULUS
-
culoare cenusiu deschisa, se prezinta sub forma de valuri, bulgari sau placi despartite prin sparturi prin care se vede cerul
-
se deosebesc de cirrus prin desimea si dimensiunile relativ mai mari ale elementelor componente, prin relieful lor variabil
-
de stratocumulus se deosbesc prin inaltimea si transluciditatea mai mare
ALTOSTRATUS
-
aspect de panza continua omogena, cenusiu albastruie, care acopera treptat tot cerul ( ecranand soarele mult mai bine decat cirrostratus)
-
produc precipitatii slabe, mai ales iarna
-
prevestesc schimbarea vremii ( invazie de aer rece, care produce furtuni)
-
se deosebesc de nimbostratus prin densitatea mai mica si plafonarea mai mare
C) Etajul inferior se intinde la cateva zeci (sute) de metri pana la 2 km
STRATUS
-
norii cei mai de jos, cenusii (se aseamana cu ceata inalta)
-
acopera, in general, intreaga bolta cereasca; soarele si luna nu se vad
-
nu au niciodata precipitatii insemnate (din ei ploua marunt sau burniteaza, iar in cursul iernii cade ninsoare slaba)
STRATOCUMULUS
-
au aspectul unor paturi groase sau sunt dispusi in gramezi, ori in rulouri, fie de culoare albicioasa, cand sunt in calea razalor soarelui, fie sumbrii si opaci, cand acopera discul sau stralucitor
-
cateodata au aspectul unor placi sau al unor imensi bolovani de rau
-
rar dau precipitatii slabe de scurta durata
-
de altocumulus se deosebesc prin dimensiunile componentelor si inaltimea inferioara
-
de nimbostratus se deosebesc prin structura ondulata si lipsa precipitatiilor, iar fata de stratus prin inaltimea mai mare si structura clar proeminenta
NIMBOSTRATUS
-
formeaza un strat amorf de culoare cenusie-sumbra, ce intuneca stralucirea soarelui
-
dupa cum ii tradeaza si numele (‘nimbus’=ploios), acesti nori dau precipitatii sub forma de ploaie sau ninsoare, care, uneori, poate dura zile in sir
D) Nori cu dezvoltare verticala, au baza in etajul inferior si varful in cel superior
CUMULUS
-
nori grosi cu baza orizontala cenusie sau albastruie si varful albicios
-
apar izolati sau in salbe cu bazele aflate la acelasi nivel cu marginea norului, mai luminate decat centrul
CUMULONIMBUS
-
nori grosi, de culoare inchisa la baza si albi la varf, inaltandu-se ca nuste mase enorme in forma de munti cu varful fibros
-
acopera, in general, cerul complet
-
din ei cad precipitatii sub forma de averse, insotite adesea de descarcari elctrice, vijelii si caderi de grindina
E) Nori orografici
-
categorie aparte de nori ce apar pe crestele muntilor sub forma de "caciula de nori", care prevestesc timpul ploios, sau "steaguri de nori", uneori aducand ploaie