Alpinismul, escalada sportiva si în general sporturile practicate la mare înaltime sunt activitati periculoase. Neglijenta, lipsa de antrenament si necunoasterea unor aspecte teoretice, pot conduce la accidente foarte grave si chiar la moarte. Manualul de fata nu reprezinta o informare 100% asupra tuturor aspectelor legate de alpinism & escalada sportiva. Aceasta lucrare contine doar informatiile absolut necesare ce trebuie cunoscute de un eventual practicant al uneia din cele doua activitati montane. În nici un caz nu va reusi sa înlocuiasca un antrenament eficient sau un profesor experimentat.
.: GENERALITATI :.
Relatia om-munte a cunoscut de-a lungul timpului o evolutie continua. Aceasta evolutie ascendenta s-ar putea reprezenta grafic printr-o curba care plecând de la zero (momentul aparitiei omului) urca lin pâna catre sfârsitul secolului al XVIII-lea, pentru a se avânta brusc, ajungând în numai 200 de ani la diversificarea fabuloasa din zilele noastre.
Printre domeniile cu evolutie vertiginoasa si destul de recenta se afla si alpinismul. Data “nasterii” sale este 3 august 1787, ziua în care geologul Horace Benedict de Saussure a urcat pe Mont Blanc fiind însotit de medicul Jacques Balmat. Ca si celelalte activitati umane, alpinismul a evoluat rapid, de la simpla nazuinta de a urca o culme la diversele forme de practicare din zilele noastre, cuprinzând o gama variata de aspecte. Treptat-treptat, au aparut câteva ramuri ale alpinismului clasic care au pastrat o parte din regulile sale si au introdus altele. Cel mai bun exemplu ar fi escalada sportiva care reprezinta „arta de a te catara natural”, fara a folosi mijloacele artificiale decât pentru asigurare, nu si pentru înaintare.
În practicarea alpinismului si a escaladei sportive se întâlnesc enorm de multe riscuri care pot fi reduse la minimum folosind un echipament de buna calitate si o tehnica de catarare corespunzatoare. O persoana care practica aceste activitati montane trebuie sa fie sanatoasa fizic si mai ales psihic. Prudenta si îndrazneala trebuie sa fie într-un bun echilibru, îmbinate cu prezenta de spirit, hotarârea si capacitatea de analiza în situatii critice. Este recomandabil un control medical amanuntit efectuat cel putin o data pe an.
Foarte importanta este cunoasterea propriilor noastre limite si a posibilitatilor fizice. Traseul se va alege întotdeauna în functie de capacitatea echipei. Este indicat sa se pastreze întotdeauna o rezerva de timp pentru cazuri neprevazute ca: înrautatirea vremii, depitonare a traseului sau accident.
Foarte importanta este cunoasterea propriilor noastre limite si a posibilitatilor fizice. Traseul se va alege întotdeauna în functie de capacitatea echipei. Este indicat sa se pastreze întotdeauna o rezerva de timp pentru cazuri neprevazute ca: înrautatirea vremii, depitonare a traseului sau accident.
Echipa de doi este cea mai uzuala, rapida si sigura. Escalada se efectueaza alternativ, fiecare partener parcurgând câte o lungime de coarda. De asemenea, fiecare va fi cap de coarda pe rând cu conditia ca valoarea partenerilor sa fie egala. În caz contrar, cel mai experimentat sau în forma conduce echipa si poarta toata raspunderea. Intrarea în traseu se va face numai cu conditia ca ambii parteneri sa fie echipati corespunzator.
Catararea se practica pe versanti stâncosi abrupti (denumiti “pereti”) caracterizati printr-un unghi de înclinatie de peste 45 grade. Microrelieful este complex, fiind alcatuit din diferite forme de relief care pot fi de doua tipuri:
verticale: creste ascutite, muchii, turnuri, colti, fisuri, hornuri, diedre.
orizontale: brâne, surplombe, tavane.
verticale: creste ascutite, muchii, turnuri, colti, fisuri, hornuri, diedre.
orizontale: brâne, surplombe, tavane.
Suprafata peretelui este golasa, vegetatia neputând prinde decât în crapaturi si pe formele de relief orizontale. Stratificatia rocii poate fi orizontala, înclinata, sau verticala. Straturile pot fi înclinate catre perete ca o scara sau catre vale ca tiglele unui acoperis.
Roca din care este alcatuit peretele poate fi:
cristalina: masivul Fagaras, masivul Retezat, muntii Rodnei.
calcaroasa: muntii Piatra Craiului, Cheile Bicazului, masivul Rarau.
conglomerat: masivul Bucegi, masivul Ceahlau, muntii Ciucas.
cristalina: masivul Fagaras, masivul Retezat, muntii Rodnei.
calcaroasa: muntii Piatra Craiului, Cheile Bicazului, masivul Rarau.
conglomerat: masivul Bucegi, masivul Ceahlau, muntii Ciucas.
Roca poate fi sanatoasa, compacta si solida (ideala pentru catarare) sau putreda si dezagregata sub actiunea intemperiilor (foarte periculoasa deoarece se rupe usor sub sarcina).