Clubul pentru Protectia Naturii si Turism Brasov | POIENILE CU NARCISE
400
bp-legacy,post-template-default,single,single-post,postid-400,single-format-standard,admin-bar,no-customize-support,ehf-footer,ehf-template-bridge,ehf-stylesheet-bridge,ajax_fade,page_not_loaded,,qode-title-hidden,qode-theme-ver-11.0,qode-theme-bridge,wpb-js-composer js-comp-ver-6.4.0,vc_responsive,elementor-default,elementor-kit-15664,no-js

POIENILE CU NARCISE

ImageCele mai fermecătoare bijuterii pe care natura ni le-a oferit în dar sînt florile. Dintre toate acestea, narcisele ocupă un loc deosebit în admirabilul peisaj al frumoasei noastre ţări. Din luna mai şi pînă în iunie, aceste flori acoperă imense poieni şi rarişti cu minunate covoare albe smălţate de verdele ierbii, care devin principale puncte de atracţie pentru iubitorii de frumuseţe şi inedit. Narcisa de cîmp (Narcissus stellaris) este de origine mediteraneană şi se deosebeşte de narcisa de grădină (Narcissus poeticus) prin aceea că are frunzele mai înguste, floricele mai mici şi guleraşul scurt, de culoare gălbuie, tivit cu un fir roşu.

Popular, narcisele sînt denumite caprine, coprine, ghiocei de munte, cocorite, zarnacade, ruşculiţe etc, în raport de regiunea respectivă.

Încă din antichitate, oamenii au fost atît de fascinaţi de această podoabă a naturii, încît i-au găsit geneza în mitologie. Legenda spune că Narcissus, fiul regelui grec Cop-hisus şi al nimfei Liriope, era un tî-năr foarte încrezut de frumuseţea lui, care, deşi iubit de multe fete tinere şi de nimfe (Echo, Daphne etc), dispreţuia dragostea. Drept pedeapsă, zeiţa Nemesis (una din divinităţile infernului), l-a făcut să se uite o dată într-o fintînă şi, văzînd în oglinda apei un chip foarte frumos, dar neştiind că este al lui (zeiţa îi luase o parte din minţi), s-a îndrăgostit de acesta. Cucerit de imaginea frumosului tînăr, pe care îl vedea zilnic în apa fîntînii, dar pe care nu-l putea ajunge, Narcissus s-a stins în cele din urmă de durere. Pe locul unde a murit nefericitul tînăr, a răsărit o floare albă şi mirositoare – narcisa – pentru ca numele şi fapta acestuia să devină nemuritoare.

Cea mai cunoscută şi mai întinsă poiană cu narcise (394,9 ha) se află la poalele munţilor Făgăraş. La această poiană se poate ajunge plecînd pe DN 1 din Braşov către Făgăraş, sau din Făgăraş către Braşov. Pînă în comuna Şercaia (judeţul Braşov), situată ia km. 224. Din centrul comunei se desprinde şoseaua ce duce la Rîşnov-Predeal. Mergînd pe această şosea 4 km, ajungem în satul Vlad, de unde, un drum local ce merge spre dreapta, duce, după alţi 4 km, la Dumbrava Vadului sau „Dumbrava cu coprine", cum o numesc locuitorii din împrejurimi.

În judeţul Alba sînt cunoscute doua poieni cu narcise: cea de pe Vîrful Negrilesei (5 ha), din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii (8 ha) de lingă comuna Întregalde. Din cauza altitudinii mai ridicate, narcisele din aceste poene înfloresc mai tîrziu. Aici, la poiana narciselor de pe vîrful Negrilesei, în mod tradiţional din cele mai îndepărtate timpuri, are loc Sărbătoarea narciselor, unde se desfăşoară activităţi culturale prezentate de formaţii artistice din împrejurimi. Această sărbătoare se ţine în fiecare an, în cea de-a doua decadă a lunii mai. Odată ajunşi pe vîrful Negrilesei, putem vizita „Mojerele" (săpături da-co-romane, în piatră sub formă de găuri rotunde) unde se măcina minereul pentru extragerea aurului. Pentru a ajunge la poiana narciselor de la Negrileasa avem la dispoziţie drumurile: Alba-lulia, Zlatna, Abrud, Bucium-Poieni, Feneş -Negrileasa, Mogoş-Negrileasa etc. Pentru a se ajunge la comuna Întregalde, se pleacă fie de ia Teiuş, fie de la Aiud. De la Teiuş, după ce urcăm pe valea Faldei, ajungem, după 35 km, în comuna Întregalde. Dacă plecăm din Aiud, vom merge spre Abrud pînă la Valea Bîrnii (50 km). De aici, pe un drum local se ajunge, după 6 km în comuna Întregalde. După 1,5-2 ore de mers pe jos, se ajunge la Piatra Cetii (altitudine 1234 m), în poiana cu narcise.

Cea mai sudică poiană cu narcise, care înfloreşte deci prima, se găseşte la Negraş (judeţul Argeş) la 35 km sud de oraşul Piteşti, pe şoseaua Piteşti – Videle, în lunca Dîmbovaciului. Narcisele de aici de culoare galben deschis (spre deosebire de celelalte poieni, unde sînt albe), reprezintă o relicvă naturală din cuaternar şi sînt ocrotite pe o suprafaţă de 32 ha. În judeţul Bihor, în raza comunei Tinca, este ocrotită poiana cu narcise Goronişte (10 ha), iar în judeţul Sălaj, cea de la Racîş. În comuna Turzu Ruieni (judeţul Caraş-Severin), sînţ ocrotite 40 ha de fînaţ cu narcise. În localitatea Vîrghiş din judeţul Covasna se găseşte o frumoasă poiană cu narcise, rezervaţie, botanico-peisagis-tică de 3 ha. În judeţul Prahova, poieni cu narcise se găsesc la Valea Rea (2 ha), lingă Sinaia şi fa Floreni (1 ha), lîngă Posada. În judeţul Gorj, la marginea satului Ciocîrlău, de lîngă Tg. Jiu, se găseşte de asemenea o frumoasă poiană cu narcise.

Ne revine frumoasa sarcină de a avea grijă ca poienile cu narcise – aceste tulburătoare monumente ale naturii – să nu fie atinse de poluare, pentru a putea dăinui peste veacuri. Iar dacă ajungem să le vizităm e bine să ne încărcăm doar sufletul cu frumuseţea lor, nu şi braţele cu buchete mari de narcise, pentru că, oricum, se ofilesc pînă ajungem.

ION D. MĂNOIU

No Comments

Post A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.