Legea protectiei mediului, din 29 decembrie 1995, obliga agentiile de protectia mediului sa elaboreze, impreuna cu consiilile judetene si alti factori, hotarari prin care sa fie puse sub ocrotire oficiala rezervatiile naturale si monumentele naturii existente pe suprafata unui anumit judet. Astfel, Agentia de Protectia Mediului Brasov, prin decizia nr. 7044 din 1997, a emis o lista cu zonele
naturale protejate din judet, aceasta ramanand, insa, deschisa.
Judetul Brasov, prin reliful sau foarte variat cu zone de campie (depresionara), dealuri si munti inalti, detine astfel de arii protejate, un numar impresonant de monumente ale naturii, plante care apartin unui numar de 89 de specii si numeroase specii de animale ocrotite. Realitatea contrazice, insa, aceste date, deoarece exista o serie de zone ocrotite, cum ar fi Mlastina Stupini (desecata si transformata in teren agricol), vulcanii noroiosi din Hoghiz (care nu mai sunt activi), si altele, nu mai exista. De asemenea, foarte multe specii de animale si plante au disparut de pe teritoriul judetului. Ariile protejate sunt desemnate de Academia Romana, avand la baza hotarari si decizii ale autoritatilor locale. Prin ordinul 7/1990 al Ministerului Mediului s-a stabilit ca suprafetele muntilor Piatra Craiului si Bucegi sa fie desemnate Parcuri Nationale.
In cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul judetului Brasov se gasesc cateva obiective puse sub ocrotire, care au statut de rezervatie naturala: Abruptul Bucsoiului, valea Malaiesti si Valea Gaura, unde, datorita faptului ca au afluenta de turisti este mai redusa, s-au retras cele mai multe capre negre din acest masiv. Pentru asigurarea unor conditii optime de viata pentru caprele negre numai in Valea Gaura, spre exemplu, este pusa sub ocrotire o suprafata de 63 de hectare din zona golului alpin. In regim de ocrotire mai intra si zona superioara a padurilor de molid, unde caprele se retrag in timpul iernii. In afara de capre negre, in aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul, cocosul de munte si multe specii floristice rare.
Masivul Piatra Craiului se gaseste la marginea de vest a depresiunii Barsei, fiind format dintr-o impresionanta coama muntoasa de calcar cenusiu, lunga de 22 de km. Cu peretii stancosi, cu brane si polite pietroase, colturi ascunse si grohotisuri, Piatra Craiului este pregatita nu numai pentru incantarea ochiului turistului iubitor de liniste si surprize permanente, ci si pentru a oferi adapost unui numar foarte mare de specii deosebite, cele mai multe din tara, raportat la suprafata sa. Masivul este ocrotit in intregime pe suprafata de creasta si pe cei doi versanti, impreuna cu unele portiuni de padure, iar Piatra Craiului Mica este ocrotita pe portiunile stancoase de deasupra padurii. in aceste zone, culegera oricarei plante este interzisa.
Muntele Tampa, ultima creasta calcaroasa coborata din muntele postavarul (1799 m), la o inaltime de aproape jumatate din cea a acestuia, respectiv 906 m, se inalta la circa 400 m deasupra orasului Brasov. Rezervatie naturala ce se intinde pe o suprafata de 150 ha, Tampa este si singura rezervatie peisagistica din judetul Brasov. Aici au fost descrise pentru prima data doua endemisme
(specii care traiesc numai intr-un anumit teritoriu) romanesti: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) si obsiga barsana (Bromus marcensis). Pe versantul nordic se intinde o padure deosebita, formata din mai multe specii de valoare ornamentala si stiintifica, cum ar fi fagul, carpenul, stejarul, teiul, ulmul de munte, frasinul, laricele, pinul etc. Versantul sudic, care este puternic insorit si mai uscat, adaposteste ochiuri de stepa in care incercarile de plantare cu arbori au dat gres in mare parte. De asemenea, Tampa adaposteste multe specii de pasari, mamifere si insecte (aici s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din tara noastra).
Muntele Postavarul, aflat in S-SE judetului, este protejat pe o suprafata de peste 1000 ha. In judetul Brasov, rezervatii floristice si forestiere se gasesc la: Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului, Dealul Cetatii-Lempes, Padurea Bogatii, Mlastina Harman, Padurea si Mlastina Prejmer si Mlastina de la Dumbravita Barsei.
Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului (394,9 ha) se gaseste in apropierea satului Vad, comuna Sercaia, intr-o padure de stejari cu arbori rariti, printre care se asterne un covor de iarba, caruia miile de flori de narcise rare ii alcatuiesc o perdea alb-stravezie, imbalsamand natura cu mirosul lor. Conceptia primitiva conform careia tot ceea ce creste in natura poate fi cules a facut ca aceasta minune a naturii sa fie devastata an de an in perioada infloririi, situatie care a dus la decimarea populatiei de narcise. Pentru pastrarea numeroaselor poieni inmiresmate s-au ingradit circa 87 ha.
Padurea Bogatii (8,5 ha) se gaseste in Muntii Persani, Valea Bogatii fiind strabatuta de soseaua Brasov-Rupea-Sighisoara. Padurea este formata din exemplare fumoase de fag amestecate cu gorun si carpen. In aceasta zona, turistul poate admira, pe o distanta de 18 km, un mozaic geologic si de vegetatie forestiera. Astfel, la „Fantana Alba” pot fi examinate conglomerate formate din calcar si alte roci, printre care cele mai importante sunt bazaltele asezate in coloane.
Complexul Sanpetru-Harman-Prejmer a fost propus pentru ocrotire in interes multiplu, stiintific, experimental, cinegetic, turistic si de agrement, aici aflandu-se un sector didactic stiintific al Facultatii de Silvicultura din Brasov.
Dealul Cetatii-Lempes se intinde in N-V comunei Harman pana langa comuna Sanpetru, avand altitudinea maxima de 720 m. Este partial impadurit cu specii vegetale deosebite.
Rezervatii geologice si geomorfologice se gasesc la Racos, in rezervatia „Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplita” – Comana de jos si Rupea (Stanca bazaltica Rupea).
Bazaltele de la Racos (1,1 ha) reprezinta unul din principalele obiective turistice din zona. Se gasesc in apropierea garii Racosul de jos, intr-o zona unde au fost exploatate bazalte, ramanand ca o marturie a faimoaselor coloane. In profil se distinge evident o forma columnara de o rara frumusete, inalta de 10-15 m.
Rezervatii paleontologice se gasesc in muntii Persani, la Carhaga si Garbova, la Ormenis, Purcareni, Vama Strunga (Bucegi).
Rezervatia Carhaga se gaseste intre comunele Augustin si Racosul de Sus, fiind o mica valcea ale carei ape se varsa in Olt, la confluenta paraurilor Choives si Carhaga, unde se gasesc marne cenusii-albastrui foarte bogate in fosile animale. Acest fel de fosile s-a mai gasit numai in Crimeea.
Rezervatia de la Purcareni se gaseste in S-E localitatii cu acelasi nume, in locul numit „Uluci”, unde se afla un bloc masiv de calcar, de aproximativ 200m3. Aceasta contine o bogata fauna de corali si crustacee. Importanta acestui punct fosilifer consta in faptul ca reprezinta unul din rarele locuri din Carpati unde se observa atat de bine o formatiune de corali.
Rezervatiile speologice sunt reprezentate de Pestera din Valea Cetatii (Rasnov), Pestera Liliecilor (Moeciu) si Pestera Barlogul Ursului (Apata).
Gradina dendrologica din Brasov, apartinand Facultatii de Silvicultura si Exploatari Forestiere Brasov, este declarata zona protejata pe o suprafata de 1 ha. Pe langa toate aceste rezervatii, mai sunt propuse ca arii protejate Pestera Comana si Stejarul Secular din Fagaras.