Parcul Natural Bucegi figureaza in Legea nr. 5/2000 cu o suprafata de 32.662 ha, pe teritoriul judetelor Dambovita, Prahova si Brasov. Avand in vedere marea diversitate geologica, geomorfologica, carstul ce prezinta o importanta deosebita prin frumusetea peisajului si prin interesul stiintific (Pestera Ialomitei, Pestera Ratei, Cheile Zanoagei, Cheile Ursilor, Cheile Orzei, Cheile Tatarului, claile din Lespezi, Canionul Horoabei, lapiezuri, doline, etc), precum si prin marea diversitate biologica, masivul Bucegi merita statutul de zona naturala protejata (parc natural) de interes national. Rezervatiile naturale aflate in limitele parcului au un rol deosebit in protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, geologic, speologic, paleontologic.
Rezervatia naturala mixta Pestera – Cocora – Horoaba cuprinde sistemele carstice Batrana – Pestera Ialomitei: Cheile Ursilor, Cheile Pesterii, Pestera Ialomitei (monumente ale naturii) si sistemul din Valea Horoabei: lapiez, Cheile Horoabei si Turnul Seciului (monumente ale naturii); padurea (molidisuri) si pajistile de pe culmile Cocora, Batrana si Piciorul Babelor, palcuri de larice pe stancile din Cheile Ialomitei, jnepenisuri pe Valea Horoabei, muntele Batrana, muntele Cocora, palcuri sau exemplare izolate de zambru (Pinus cembra) – relict glaciar pe Valea Horoabei pe muntele Batrana si muntele Cocora; o vegetatie subalpina deosebit de bogata: Festuca apennina, Viola biflora, Valeriana montana, Arabis alpina, Cortusa matthioli, Poa alpina, Ranuculus reperns, Carduus personata, etc. Ca raritati floristice intalnim: paiusul (Festuca apennina), nopticoasa (Hesperis moniliformis) – endemism relictar pentru Bucegi, stanjenelul de munte (Iris dacica) – endemism pentru Carpatii sudici, Secale montanum – element mediteranean – balcanic. O bogata fauna fosila de amoniti a fost identificata in orizontul de calcare jurasice (Phylloceras antecedens, Holcophylloceras zignoianum) precum si de cefalopode, brahiopode pe Valea Horoabei. In cadrul acestei rezervatii se afla: rezervatiile naturale, botanice Poiana Crucii si Poiana Horoabei, unde se ocrotesc pajisti specifice etajului subalpin superior de tipul Festucetum rubrae subalpinum, care cuprind raritati precum Gentiana bulgarica.
Rezervatiile naturale mixte Orzea – Zanoaga si Zanoaga – Lucacila cuprind sistemul carstic Zanoaga: Cheile Zanoagei Mari, Cheile Zanoagei Mici, Cheile Orzei (monumente ale naturii), frumoase paduri de molid (Pices abies); o vegetatie termofila compusa din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice: secara de munte (Secale montanum), Iris dacica, scorusul (Sorbus cretica), spinul (Carduus candicanus), umbelifera (Athamantha hungarica), timoftica (Phleum montanum), caprifoiul (Lonicera caerulea), cosaci (Astragalus depressus), etc.
Rezervatia naturala complexa Cheile Tatarului cuprinde sistemul carstic Tataru: lapiez, doline, Pestera Ursului si Pestera Mica (din Cheile Tatarului), Cheile Tatarulului (monument al naturii), elemente floristice rare, asemanatoare cu cele din rezervatia Zanoaga; o fauna fosila abundenta si diversa: Macocephalites macrocephalites, Propanulites, Procerites sp., Choffatias sp., Loboplanulites sp., Phylloceratidae, etc.
Rezervatia naturala mixta (speologica, geomorfologica) Pestera Ratei cuprinde sistemul carstic Ratei: Pestera Ratei, Cheile Rateiului (monumente ale naturii); Pestera Ratei formata din galerii meandrate, dispuse pe trei etaje, insumand 5160 m este o pestera gigantica si reprezinta cel mai important fenomen endocarstic din Bucegi. Concretiunile de calcit, gips si aragonit, elemente rar intalnite in alte pesteri din tara ii sporesc valoarea.
Rezervatia naturala botanica Turbaria Laptici, cuprinde mlastina oligotrofa care adaposteste elemente floristice rare: Salix myrtilloides – relict glaciar de origine nordica, Salix phylicifolia, Valeriana simplicifolis, oreofitul balcanic Swertia punctata. Aglomerarile de Sphagnum formeaza depozite de turba ce se gasesc la baza tulpinilor de molid, pin, mesteacan, ienupar pitic.
Rezervatia naturala paleontologica Plaiul Domnesc, formata din calcare tithonice fosilifere, cuprinde o bogata fauna fosila reprezentata de 250 de specii, care include numeroase forme noi pentru stiinta, cele mai reprezentative fiind: bivalvele (80 specii – Ostrea, Spondylus, Avicula, etc.), gasteropode (60 specii – Norinea, Neritopsis, Protocyprae tithonia, ultima reprezintand o specie rara, fiind identificata pentru prima data in lume in Sicilia si apoi in Plaiul Domnesc), crustacei (40 specii – Prospon, Glaessneropsis, Galathea, etc.), cefalopode (17 specii – Duvalia, Haploceras, Aptychus, etc.), brahiopode (15 specii – Terebratula, zeilleria, etc.), corali, spongieri, hidrozoare.
Rezervatia naturala, paleontologica Plaiul Hotilor, obiectul ocrotirii este acelasi, ca si in cazul rezervatiei naturale Plaiul Domnesc.
Monumente ale naturii din Bucegi sunt deasemenea si cele mai semnificative forme de modelare eoliana : Babele, Baba Mare, Sfinxul si stanca de la Varful Omu.