1. Sub cer senin, de soare plin, frumos ca niciodatã
Urcau spre Caraiman pe Jepi câtiva bãieti si-o fatã;
Având în spate un rucsac, salteaua si cu cortul
Si-o pãlãrie verde-n cap, lãsau în urmã totul;
2. Si cum urcau asa pieptis ajunserã-n pãdure
Si-acolo-au întâlnit un urs ce culegea la mure;
A zis ursul "mãi, bãieti" crezând cã târgu-i gata
"Vã dau ursoaica mea în schimb, voi dati-mi mie fata".
3. Au zis bãietii "fugi de-aici, ursoaica ta-i nãtângã,
Noi ducem fata-n Caraiman, acolo ea ne cântã";
Si dupã drumul lung si greu ajunserã-n poianã
Si-acolo fata le fãcu o ciorbã si-o tocanã.
4. Si strânsi în jurul focului de nimeni nu le pasã
Cãci ei de dragul muntelui lãsarã totu-acasã.
R: Frumoasã-i viata sus în munti când mergi pe o cãrare
Putini în lume sunt ca noi, putini în lumea mare.