Aici e despre povești ce n-au mai fost spuse sau scrise, dar care au fost imortalizate în imagini ce n-au nevoie de prea multe cuvinte pentru a transmite emoții.
E vorba de lucruri mărunte, precum o poză de grup într-un vârf de munte (sau deal) sau de-un ținut de mână surprins discret pe poteci care duc spre locuri uitate de lume.
De-un pod trecut cu repeziciune de unii sau poate, de alții, c-un calm desăvârșit.
Despre focuri care luminează roșiatic chipuri zâmbitoare ascunse de-ntuneric și despre povești rostite și uitate mai apoi, parcă stinse odată cu flacările focului.
Despre muzică, pahare de vin ciocnite și despre rezultatul acestora: dansul.
Și despre final de săptămână, îmbrățișări de drag și de rămas bun, despre Tabăra de Iarna CPNT și-un cumul de ce-a fost și ce-a rămas: pentru unii – niște poze întipărite în minte, care n-au fost captate nici de aparat și nici de alți ochi, iar pentru alții – niște poze apărute aici, alături de scurte cuvinte care nu pot descrie enormitatea a ce înseamnă fiecare în parte.
