Babarunca O weekend

       Weekend-ul 20-21 Iunie l-am petrecut, alături de cepenetei, la cabana Babarunca, în cadrul unui concurs de orientare. Plecarea a avut loc la ora 11 din fața blocului lui Cezar, unde ne-am grupat pe mașini pentru a porni în călătoria spre cabană și distracție. (Au luat parte: Misha, Cezar, Ruxi, Edi, Christi, Maz, MMT, Gabi mică, Andrieș, Bușe, Karo și Furlan).
    Ajunși acolo și până la orientarea de noapte, cepeneteii noștri și-au ocupat timpul cu tot felul de activități interactive și utile, precum construirea gardului (cu multă îndemânare, de altfel) căratul lemnelor pentru focul de tabără și grătar, și gătirea multor bunătățuri! Bucătarii Maz și Rux s-au ocupat de ciuperci, grătar și legume, iar bucătarii Andrieș și Gabi mică s-au ocupat de tartele cu brânză care, trebuie să menționez, au fost de o delicatese excepțională!
  Timpul a trecut neiertător de repede și au urmat înscrierile pentru orientarea de noapte. Participanții au plecat în alergare, rând pe rând, unii mai încrezători decât alții. Pe la jumătatarea traseului parcurs de mine, am fost sunată de Misha pentru a continua traseul împreună, și tot împreună am strâns și posturile la găsirea lor deoarece, cu amuzament, pot să spun că am fost ultima.
  La finalizarea traseului am fost întâmpinați cu încredere de oamenii care ședeau la căldura focului de tabără. Ne-am alăturat lor, iar muzica, glasurile și râsetele oamenilor umpleau fundalul, alături de căldura și lumina focului.
  Am urcat pe balcon, căci urma să vizionăm proiecția filmului „Meru” care, pe mine, m-a impersionat în cel mai sincer și plăcut mod. Finalul filmului a adus totodată și somnul tuturor, căci era deja ora două noaptea. Unii și-au petrecut noaptea în cabană, iar alții pe balcon sub cerul liber al nopții. 

Dimineața, după micul dejun, a urmat orientarea de zi. Misha mi-a oferit busola lui norocoasă, și pe bune că mi-a ținut un puternic noroc! Am pornit din nou cu toții, rând pe rând, în alergare, în cursul traseului fiind întâmpinați de multe peisaje izbitor de frumoase.
  Între finalizarea tututor a concursului și festivitatea de premiere, cepeneteii noștri au stat întinși cu picioarele dezgolite pe iarbă sub soarele călduros și cerul senin, jucând jenga, solo și mâncând pufarine.
  Cu părere de rău și regret, ploaia a anunțat că trebuie să ne luăm rămas bun de la cabana Babarunca. Dar oricum finalul întregii povești nu are loc aici, ci la parcarea din Lidl, unde am mâncat cu toții împreună înghețată (mulțumim Cezar) luându-ne rămas bun și unii de la alții.