Rezumat tură – Printre Perseide 

Sâmbătă, la ora 8 și 75 de minute, am plecat primii din gașcă, eu și două fete vorbărețe, spre Cabana Voina, de unde urma să înceapă ascensiunea noastră către Lacul Iezer din masivul cu același nume.

Urcarea a debutat cu un pieptiș, urmând banda roșie spre Văcarea. La început, făceam pauze din 100 în 50 de metri, dar, după o porție zdravănă de zmeură, am rărit pauzele și am ajuns la destinație în timpul stabilit.

N-am terminat bine de pus corturile, că a apărut și al doilea grup, cei trei mușchetari care erau, de fapt, patru (pe ultima sută de metri făcându-se ceva permutări cu pasageri) și apoi, întrucât nu fusese suficientă urcarea, am mai tras o fugă până în creastă să vedem apusul. Chiar când începuse să se înnopteze binișor, am mai avut o surpriză: Dani și Irina ni s-au alăturat, ajungând la un număr de 9 oameni :))

Noaptea a trecut repejor, mai o vorbă, mai o stea căzătoare, urmate de o porție generoasă de somn. Pe la 12 deja ne săturasem de numărat sateliții lui Musk și avioanele, tot așteptând să mai cadă câte o stea, așa că am plecat la corturi.

Dimineața, după un mic dejun cu oameni darnici (fiecare încercând să scape de mâncarea extra), am strâns corturile, am făcut rucsacii și am pornit drept la vale, pe cel mai scurt traseu. Drumul spre casă a avut un mic ocol în Câmpulung, unde am făcut o vizită la cofetăria Iepurașul, cu care ne tot amenința Alexandra.

 

      Autor text:  Mihai Tudose        

                📸    Ecaterina Lorenț