01 Decembrie 2005 – Piatra Craiului
– Padina Hotarului / Padina Sindileriei –
Dupa tura aniversara, vazand ca inca nu e pericol de avalansa am tot copt de-o tura in abrupt. As fi vrut sa fie o tura cu toti cei mai "reprezentativi" (sa zicem) din club, echipati ca la carte … o tura exemplara. Dar …
Smendre si Bejan au alte planuri, Gruie cica nu are echipament, Razvan … merge la teatru … etc etc
Smendre si Bejan au alte planuri, Gruie cica nu are echipament, Razvan … merge la teatru … etc etc
01 Decembrie 2005 – Piatra Craiului
– Padina Hotarului / Padina Sindileriei –
Dupa tura aniversara, vazand ca inca nu e pericol de avalansa am tot copt de-o tura in abrupt. As fi vrut sa fie o tura cu toti cei mai "reprezentativi" (sa zicem) din club, echipati ca la carte … o tura exemplara. Dar …
Smendre si Bejan au alte planuri, Gruie cica nu are echipament, Razvan … merge la teatru … etc etc
Smendre si Bejan au alte planuri, Gruie cica nu are echipament, Razvan … merge la teatru … etc etc
In cele din urma in tura asta plec eu cu Dan Dinu si cu Corina. Cu totii avem echipamentul ca la carte deci mergem in voie.
Joi dimineatza la 6 fara ceva ajung o data cu Dan in gara mare, il iau si mergem spre Corina. La 6 si ceva plecam deja spre Tohanul Vechi unde o lasam pe Gina la pensiune sa nu avem probleme suplimentare. Prin Zarnesti ajungem pe la 7, ii depasim pe Smendre, Bejan, Andrei si Nicu, care vor sa urce pe Padina Inchisa.
Lasam masina chiar in centru si o luam la pas. Intram pe traseul ce duce spre Crapatura pe plaiul lui Barc si la prima cruce facem un popas sa mancam ceva. Aici ne ajunge si Smendre cu restul oamenilor. Pana la intrarea in Hotarului vom merge impreuna.
Desi ne cheama si pe noi pe Padina Inchisa, schimbarea planului nu ma incanta deloc, plus sa ma bag pe o padina pe care nu am facut-o vara … din nou nu ma prea incanta …
Dupa ce trecem de Valea Crapaturii noi o luam pe Padina Hotarului / cruce albastra. Vremea este acceptabila desi putin soare ar face tare bine. Drumul de apropiere pana la intrarea propriuzisa. O combinatie de grohotis si zapada tare pacatoasa. Aluneca tare aiurea.
Dupa ce trecem de Valea Crapaturii noi o luam pe Padina Hotarului / cruce albastra. Vremea este acceptabila desi putin soare ar face tare bine. Drumul de apropiere pana la intrarea propriuzisa. O combinatie de grohotis si zapada tare pacatoasa. Aluneca tare aiurea.
Deabia mai sus cand trecem de micile saritori ajungem la o zapada mai consistenta. E o placere sa spargi zapada. Nu las pe nimeni in fata mea … azi e ziua mea de spart zapada.
Vizibilitate mare dar fara soare … pacat, ar fi iesit niste fotografii foarte frumoase. Asta e … ne multumim cu ce avem. Un firicel de ceatza se loveste e munte si in 10 minute este ceatza cat vezi cu ochii [adica foarte utin :D]. Suntem deja in portiunea de final prin jnepenis. Ne pare putin rau fiindca ar fi fost frumos sa vedem creasta din capatul de nord .. poate am fi continuat pana in Ascutit. Asa pe ceatza ne-am hotarat repede sa coboram pe Sindilerie.
Luam masa sus aproape de Vf. Tursu, chiar la iesirea din Hotarului. Dan are si ceai, eu halva plimbata prin Crai … ce mai … festin in toata regula.
Vizibilitate mare dar fara soare … pacat, ar fi iesit niste fotografii foarte frumoase. Asta e … ne multumim cu ce avem. Un firicel de ceatza se loveste e munte si in 10 minute este ceatza cat vezi cu ochii [adica foarte utin :D]. Suntem deja in portiunea de final prin jnepenis. Ne pare putin rau fiindca ar fi fost frumos sa vedem creasta din capatul de nord .. poate am fi continuat pana in Ascutit. Asa pe ceatza ne-am hotarat repede sa coboram pe Sindilerie.
Luam masa sus aproape de Vf. Tursu, chiar la iesirea din Hotarului. Dan are si ceai, eu halva plimbata prin Crai … ce mai … festin in toata regula.
In 5 minute suntem in Vf. Turnu, insa nu stam deloc. Intru imediat pe Sindilerie si ne grabim sa trecem de o zona mai expusa pe care o stiam de vara. Corina e cam inrijorata de portiunea asta. Zapada insa e superba si ma bag chiar pe creasta [vara traseul merge mai pe jos, iar acum e prea expus] printre jnepeni – nici nu simntim ca zona e expusa. Continuam prin jnepenis [adica pe jnepenis], nu deviem prea mult de la traseu. Coboram destul de repede si cand ajungem la muchia care face legatura cu Padina Calului intram pe o panta cu zapada mai tare pe care ne putem da la vale asa ca totul merge si mai repede. Ajungem repede in locul unde se desprinde spre creasta un fir secundar al Sindileriei [un fir care poate fi urcat fara probleme prea mari]. Ce bine arata totul in zona … ispita clar 🙂
Trecem repede si de saritoarea de pe Sindilerie si in padure mai mancam o data 🙂 … este doar ora 15.30. Cand te gandesti ca ne-am fi putut misca si mai repede … o data trebuie facuta si o tura mai lunga… dar nu stiu zau cand 🙁
Trecem pe la Schitul Coltul Chiliilor … nemernicii au inceput sa construiasca "manastirea". Ce simple si clare sunt legile … ce simplu ar fi arat totul acolo cu migul sau ceva heavy … sa nu mai ramana urma de popa acolo … si nici macar nu ar fi cu rautate … pur si simplu ar fi o lege aplicata … unde gresesc!
Continuam traseul tot pe plaiul lui Barc. Ploaia ne prinde doar pe la intrarea in Zarnesti. Cand pornim masina incepe chiar tare sa ploua … ce norocosi am fost!
Tura nu a fost nici pe departe asa de tehnica precum speram. Am fi putut lua mai multa lume in tura … dar asta e … nu aveam de unde stii exact ce si cum e pe acolo, nu am riscat … deci – data viitore 🙂