Data: 2010.01.31
Traseu: Timisu de Sus – Tamina – Muchia Galbeaza – Vf. Piatra Mare – cab. Piatra Mare – Sirul Stancilor – Dambu Morii
Membrii participanti: Andrei, Oana, Andrei (Piatra Neamt), Gabi, George, Loren
Tura in Piatra Mare a fost gandita coada-cap de catre Andrei, in ideea ca de multe ori am coborat pe langa Tamina si nu am reusit niciodata sa coboram la cascada sa o vedem pentru ca mai mereu ajungeam noaptea. Asa ca de data aceasta am luat trenul personal de la 8:25 si am coborat in Timisu de Sus. Am urmat traseul banda albastra si am ajuns la un panou informativ de unde am coborat si am dat de cascada inghetata. Ne-am gandit ca ar fi un loc bun de antrenat pentru cocot pe gheata asa ca in ajun de finala Cupei Mondiale de Escalada pe Gheata de la Busteni (4-7 februarie 2010).
A fost prima data cand am urcat prin Tamina si mi s-a parut extraordinar tocmai pentru ca era iarna si pe alocuri s-au format in perioada inghetului tot felul de formatiuni care mai de care mai deosebite: o perdea de gheata, un candelabru format pe un cablu al scarii …
Drumul prin Tamina a fost scurt insa frumos. Am ajuns din nou la panoul informativ cu obiectivul turistic al zonei si am pornit pe drumul forestier numai bun de ski de tura. Dupa putin timp ajungem la o zona de exploatare forestiera si un canton silvic cu geamurile rosii zavorate. George spunea ca acum ar fi proprietate privata.
Mai sus de canton facem un mic popas pentru un ceai fierbinte la termos si un sandvis bine venit. Ca sa nu intre frigul in noi, pornim din nou la drum si iesim intr-o poiana mare unde incepem seria de foto-shooting. Ajunsi pe culme langa un tarc de oi, vantul incepe sa prinda viteza dar nu putem sa nu ne oprim o clipa pentru a admira Stana de Piatra si toata privelistea de jur imprejur. Ne continuam drumul de data aceasta pe cruce rosie spre varf de unde se vedea Dambul Morii si Brasovul. Vantul naprasnic ne goneste repede la cabana.
Spre cabana printr-o fereastra zarim Muntii Neamtului inzapeziti. Continuam nerabdatori pe triunghi albastru cu sufletul la gura si frigul in oase. La cabana era plin ochi si cu chiu cu vai ne-am varat la o masa unde ne-am sorbit ceaiul fierbinte. Lume multa dar buna … toata lumea saluta cand intra sau cand pleca din nou la drum. Primim un sfat prietenesc de la unul dintre ei: “Drum bun sa aveti si sa iubiti muntii!”.
Intregim echipa si dupa masa si inca un rand de ceai coboram spre intersectia traseelor spre Pestera de Gheata, cabana Bunloc si Sirul Stancilor. Ne-am hotarat sa alegem traseul prin Sirul Stancilor pe bulina rosie – al doilea obiectiv din tura care mi-a placut mult. In scobiturile din stanca am zarit si cateva “stalacmite” de gheata. Drumul pana jos a fost brusc si in scurta vreme ne aflam in Dambul Morii.
Ma uimeste cum ai impresia ca stii totul despre un munte si totusi de fiecare data cand il vizitezi, gasesti ceva nou de vazut. “Sa iubiti muntii!”