1. Pasesc încet pe stânca,
Usor ca nu cumva
Sa-i tulbur neclintirea,
Caci ea traieste înca.
Si ridicând privirea,
Lumina ma orbeste,
Caci soarele apune,
Furându-mi amintirea.
R: Ce sa aleg eu oare
Între pamânt si cer?
S-aleg ce-i efemer?
Sau ce-i nascut în soare?
2. Vad un apus de soare
În mantii aurii;
Rasar din noapte astrii,
Dar luna nu apare.
Muntii ma-mbratiseaza,
M-ademenesc în vai,
Pe cer, pe albastre cai,
Sufletu-mi viseaza.