Clubul pentru Protectia Naturii si Turism Brasov | Trofeul Floare de Colt: Locul II pt CPNT
463
bp-legacy,post-template-default,single,single-post,postid-463,single-format-standard,admin-bar,no-customize-support,ehf-footer,ehf-template-bridge,ehf-stylesheet-bridge,ajax_fade,page_not_loaded,,qode-title-hidden,qode-theme-ver-11.0,qode-theme-bridge,elementor-default,elementor-kit-15664,no-js

Trofeul Floare de Colt: Locul II pt CPNT

E vineri dimineatza… ma trezesc cu greu dupa o saptamana plina de antrenamente si repetitii… iau bicicleta din cui si trag o fuga de incalzire pana la Stupini sa-mi iau tricourile CPNT… proaspat spalate.

La 10 ma intalnesc cu Dezmat… care pare sa nu se fi schimbat dupa o lunga perioada de absenta… tragem un energizant… si depanam amintiri pana vine masina de la Rasnov sa ne duca la concurs.

ImageRand pe rand, ne strangem… astfel ca pe drumul de Cheia ne trezim a fi doua masini cu o gramada de oameni (12 la numar).

Inaintam greu din cauza drumului plin de obstacole pana catre tabara si intr-un final ajungem. Locul de tabara greu de descris… la marginea drumului forestier… intr-o padurice un pic mai rara (intr-adevar, greu gaseai un loc in zona unde sa campeze peste 100 de corturi)… insa noi nu suntem pretentiosi, asa ca instalam repede corturile si…

… din cauza regimului dictatorial al conducerii CPNT ?… incepem sa repetam teoreticele… printre inghititurile voluptoase de ton cu porumb, kaizer, salamuri, pateuri… si tot feluri de E-uri fara de care nu putem trai.

Restul trupei avea sa apara mai tarziu asa ca ne punem la un cantat cu prietenii de la Pasi Marunti Ploiesti… treptat se strange lumea… vin si Albatros, Millenium… in general oamenii mai prietenosi. Un pic mai tarziu isi fac aparitia ciclistii CPNT: Luci si Bejan care batusera vreo 70 de km.

Catre seara apar si “tancurile” CPNT din care mai coboara aproape 20 de inimosi incarcati cu rucsaci, corturi, banner… .

Ora 22.30… sedinta tehnica, care in lipsa lui Oli, s-a dovedit una hilara in care organizatorii au fost “calcati in picioare” de catre participanti. A fost inceputul decaderii unui concurs de la care chiar ne-am fi asteptat la mult mai multe… incepand de la strictete si pana la … nici nu stiu… s-a lasat impresia ca a lipsit implicarea.

Ne intoarcem posomorati la corturi, facem 6 echipe si tragem un somn odihnitor pana spre dimineatza.

La primele semne ale diminetii ne trezim, facem rucsaceii si dupa ce ii trezim pe restul (de ce sa doarma ei mai mult ?) plecam cu mult elan catre teoretice.

Avem doua nume noi in prima echipa… Anda si Bejan Andrei, ambii avand de demonstrat ca-si merita locul aici. Pentru restul echipei, ne-am bazat pe experienta acumulata pana acum si am mai introdus doi membrii la prima participare in acest an la concursuri! ( a nu se interpreta ca sunt incepatori: Timea si Daniela Copilutu).

La prima vedere teoreticele au parut foarte usoare, nepunandu-ne mari probleme… insa mai tarziu am putut constata ca de fapt lucrurile nu stateau chiar asa.

ImageTraseul de regularitate foarte frumos si spectaculos… cu toate ca Ciucasul e un munte mic, insa cuprinde o multime de formatiuni in conglomerate pentru care el este asa de special. Pana in postul 1 am facut 1’50’’… am si scurtat din traseu, pt ca eram o echipa plina de orientaristi… cu ochiul format?. A fost un urcus sustinut pana in creasta principala… insa nu ne-am grabit… ca sa nu obosim alpinistul si oamenii de orientare. Am luat o pauza luunga in primul post unde am mancat cele mai faine turte dulci pe care le-am vazut, aduse de Anda (in aceste momente ii va fi foarte usor sa prinda din nou prima echipa… noi stim de ce?).

Celelalte cluburi au mers foarte incet… ori am scurtat noi foarte mult… ca dupa o jumatate de ora de stat nu mai aparuse nimeni. Asa ca am pornit catinel sa facem creasta. Traseul a fost usor… vremea excelenta… privelisti foarte bune catre muntii Grohotis, Bucegi, statiunea Cheia. A fost o plimbare reusita… vf. Zaganu… vf. Gropsoarele… si apoi catre Valea Stanii… incet, incet am ajuns la proba de alpinism. Eram primii, traseu la prima vedere, stanca foarte friabila, emotii mari… nu stim cine a avut emotii mai mari, noi sau Bejan.

A urcat, destul de tehnic, prudent (la recomandarea noastra) si curajos. S-a simtit antrenamentul si experienta pe stanca pt ca in timp ce ceilalti au atacat direct catre surplomba, el a evitat-o cu eleganta.

Urlete de bucurie in momentu in care a atins topu… si uite asa Bejan Andrei a urcat pe podium… LOCUL 2!

Dupa cum spuneam, concursul slab organizat, s-a renuntat la proba de orientare pt ca nu aveau capsatoare, dar solutii existau… asa ca nu ne mai ramasese decat proba de cultural. Pana la inceperea ei am tras o fuga la Cimitirul Eroilor, ca sa acoperim golurile de timp care au aparut… prin neefectuarea probelor.

Culturalul a fost unul bun… unii zic ca a fost cel mai bun al nostru de anul acesta..si ca am fi meritat un loc pe podium… insa dupa cum zicea un CPNTist mai vechi… inca nu avem loc acolo. Si ii dau dreptate, pt ca aceasta proba este una subiectiva si de multe ori nu este apreciat cel care munceste.

Bilantul concursului: locul 3 la Zona, Flora, total teoretice, regularitate, locul 2 la sanitar, la alpinism practic, locul 1 la ecologie, LOCUL 2 la GENERAL.

Am fost peste 30 de membrii CPNT la concurs, am participat 10 oameni la cros, am facut 6 echipe pt regularitate – revenirea noastra in cadrul concursurilor este un castig pt FRTS.

P.S
Echipele CPNT 2 , 3 si 4 au batut prima echipa la testul de meteo. Felicitari!

Echipa CPNT 1 a luat locul 2 la GENERAL, din totalul celor 40 de echipe participante!!

No Comments

Post A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.